Cele şapte lucrări ale milei

Cele şapte lucrări ale milei sunt:

1. dă de mîncare celui flămînd
2. dă de băut celui însetat
3. primeşte-l pe cel străin
4. acoperă-l pe cel fără de haine
5. îngrijeşte de cel bolnav
6. treci pe la cel închis
7. îngroapă-l pe cel decedat.

Primele şase se găsesc în pilda cu caprele şi oile povestită de Isus în Matei 25 : 31-46) şi constituie criteriul după care Cristos va judeca lumea. Cei care vor fi făcut aşa vor merge în cer, iar cei ce nu vor fi făcut aceste lucruri vor arde în focul veşnic. A şaptea a fost adăugată cam prin secolul III pentru a ajunge la cifra 7  (Kirschbaum (1968), I, 246) pentru că a fost foarte lăudată în Cartea lui Tobit (Tobit 1, vv. 17-19). Cele şapte lucrări ale milei nu trebuie confundate cu Cele Şapte Virtuţi (credinţa, nădejdea, caritatea, tăria morală, cumpătarea, dreptatea şi prudenţa) care sunt calităţi abstracte în vreme ce lucrările milei ţin de acţiune.

Ele sunt practice şi au scopul de a astîmpăra suferinţa trupească. Lucrările spirituale însă sunt mai ales în vizorul celor consacraţi în domeniu şi sunt:

1. a-l învăţa pe cel neştiutor
2. a-l sfătui pe cel în nevoie
3. a-l mustra pe cel păcătos
4. a-l mîngîia pe cel întristat
5. a-l ierta pe cel ce ţi-a greşit
6. a suporta nedreptatea
7. a te ruga neîncetat pentru toţi.

sursa: catolicismul la el acasă.