Istoria pe baricade (11): Biserica Greco-Catolică din Transilvania – Importanţa politică, socială şi eclezială a Secundei Leopoldina

Cea mai importantă dintre toate măsurile imperiale este ceea ce istoriografia Bisericii Greco-Catolice transilvane numeşte Secunda Leopoldina (A Doua Diplomă Leopoldină).[1] Cele cinsprezece puncte ale sale au asigurat pentru Biserica Greco-Catolică română, atât pentru cler cât şi pentru credincioşi, aceleaşi drepturi ca ale romano-catolicilor în ceea ce priveşte impozitarea, protecţia împotriva persecuţiei, educaţia în şcoli [...]

Istoria pe baricade (10): Biserica Greco-Catolică din Transilvania – Recunoaşterea lui Atanasie Anghel la Viena

Curând după acceptarea unirii, episcopul Atanasie Anghel tipăreşte o nouă ediţie a Cazaniei[1] calvine folosind alfabetul slavon şi prima Bucoavnă[2] românească în 1699. Tipărirea acestor cărţi relevă atitudinea ambiguă a lui Atanasie Anghel: era apropiat de influenţa calvină, dar în acelaşi timp pretindea că nu a făcut schimbări în ceea ce priveşte dogma.[3] Dacă ne [...]

Istoria pe baricade (9): Biserica Greco-Catolică din Transilvania – Păstrarea dogmei şi practicii Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania după unirea din 1701

Documentele (trei procese verbale şi un manifest) al primului sinod unionist (1697) sunt considerate false de către unii istorici români ortodocşi.[1] Ei pretind că nu a existat nici un sinod în februarie 1697 şi că iezuiţii au produs aşa-zisele documente. În favoarea acestei teorii ei se folosesc de mersul evenimentelor de după pretinsul sinod: dacă [...]

Istoria pe baricade (8): Biserica Greco-Catolică din Transilvania – Al treilea sinod unionist, Alba Iulia, 4 septembrie 1700

Aproape imediat după încheierea celui de-al doilea sinod unionist, Atanasie Anghel s-a confruntat cu o situaţie complexă. Aceasta cuprindea: opoziţia propriei biserici,[1] un recensământ organizat de guvern pentru a stabili preferinţa românilor pentru una dintre cele patru religii privilegiate, reacţia negativă a clerului şi a magnaţilor romano-catolici[2] şi o interpretare deformată a decretului imperial de [...]

Istoria pe baricade (7): primele două sinoade unionale ale Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania

1. Primul sinod unional, Alba Iulia, februarie 1697 Situaţia era foarte complexă în Transilvania unde deja se desfăşuraseră convorbiri secrete începând cu 1693. Episcopul ortodox român Teofil a fost uns la Bucureşti în 1691 şi ulterior confirmat de către guvernatorul maghiar al Transilvaniei, Georgie Bánffy. El mai era subordonat şi superintendentului maghiar protestant Stefan Veszprémy [...]

Interviu cu Înalt Prea Sfinţia Sa Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului 4 februarie 2002 (2)

Întrebare: Apariţia Bisericii Greco-Catolice în Transilvania a dus în primă fază (1701-1759) la ideea greşită cum că Biserica Ortodoxă Română din Transilvania a dispărut. Dar pe de altă parte şi dispariţia Bisericii Greco-Catolice în 1948 cât şi re-apariţia sa în 1989 au constituit evenimente controversate. Cum comentează Înalt Prea Sfinţia Voastră aceste evenimente oarecum similare, [...]

Interviu cu Înalt Prea Sfinţia Sa Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului 4 februarie 2002 (1)

 1.    Întrebare: În trecut ungurii reformaţi s-au lăudat (şi încă se mai laudă) cu toleranţa religioasă din Transilvania în vremea Reformei. Pe de altă parte Habsburgii Romano-Catolici pretind că ei au introdus toleranţa religioasă după a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Cu toate acestea Biserica Română nu a beneficiat de toleranţă religioasă în adevăratul [...]

Istoria pe baricade (6): Unirea Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania cu Biserica Romano Catolică

Au existat mai multe încercări de a reuni Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano Catolică[1] dar toate au dat greş. Baza juridică şi dogmatică a unei astfel de uniri a fost pusă la Conciliul de la Florenţa (1438-39). Aceasta a făcut ca pe parcursul timpului să existe câteva uniri a unor biserici ortodoxe cu Biserica Romano [...]

Istoria pe baricade (5): Acţiunile Imperiului habsburgic pentru realizarea supremaţiei politice şi ecleziale în Transilvania (1697-1711)

Acest post tratează atât teza ortodoxă română, cât şi cea greco-catolică, care pretind sfârşitul subit al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania după unirea cu Biserica Romano Catolică. Teza ortodoxă pretinde organizarea unei conspiraţii a habsburgilor şi a Bisericii Romano-Catolice pentru a desfiinţa Biserica Ortodoxă Română din Transilvania şi a-i separa pe românii ortodocşi din Transilvania de fraţii [...]

Istoria pe baricade (3): Slăbiciunea tezelor ortodoxe şi greco-catolice referitoare la efectele Reformei în Transilvania

Succesul limitat al Reformei printre comunităţile rurale româneşti din Transilvania poate fi atribuit mai multor cauze. Din punct strict filologic Călinescu menţionează că prima traducere a Noului Testament  în româneşte a fost destul de dificilă deoarece limbii române îi lipseau foarte mulţi termeni teologici importanţi.[1] Dacă chiar şi celor ce erau “intelectualii” vremii nu le-a [...]