Ţara sfinţilor fără ochi


Cornel Ivanciuc îşi începe articolul cu titlul de mai-sus postat în Formula AS > Anul 2009 > Numarul 851 > Spiritualitate sau http://www.formula-as.ro/2009/851/spiritualitate-39/tara-sfintilor-fara-ochi-10633 spunînd că în toate vechile biserici ortodoxe din Hateg, sfintilor li s-au scos ochii. Mai spune că nu se ştie cine i-a mutilat, dar tot el întreabă insistent pe parcursul articolului dacă nu cumva calviniştii sau turcii sau vrăjitorii ţigani ar fi autorii? Ce-i drept articolul îi incriminează mai mult pe calvinişti, decît pe turci. Dincolo de martiriul credintei (mă îndoiesc că toate icoanele din Haţeg îi înfăţişează numai şi numai pe martiri, unde mai pui şi icoanele sfinţilor de hram? – şi aşa cum reiese din articol şi icoana Maicii Domnului a suferit acelaşi tratament…), sfinţii au fost mutilaţi încă o dată, pe pereţii bisericilor româneşti. Şi ne mai informează Cornel Ivanciuc că „Nici o ura nu e mai otravita si crunta decat cea nascuta din fanatismul religios.” Dar ceea ce face el nu este tocmai o ilustrare perfectă a fanatismului religios? Nu promovează Ivanciuc ura religioasă pe principiu deloc creştinesc „dinte pentru dinte şi ochi pentru ochi”, în cazul de faţă? Cum nici calvinii, nici turcii şi nici ţiganii vrăjitori sau nu nu au icoane, mă întreb ce ochi ar vrea domnul Ivaciuc să fie fie scoşi şi de către cine? Să ia statul atitudine, masele populare, indivizii mai credincioşi, clerul ortodox?   

Aş fi vrut să îi răspund, dar nu am vrut să mă înregistrez dînd apă la moara fanatismului lui religios. Îmi ajunge al meu.

Totuşi aş vrea să se ştie că cei menţionaţi ca autori ai distrugerii icoanelor din bisericile ortodoxe nu sunt nici calvinii (care în treacăt fie spus, ar fi fost tot români, dar de altă confesiune), nici turcii (care nu s-au prea amestecat în biserici, dar dacă o făceau ardeau sau dărîmau bisericile), nici vrăjitorii ţigani (sunt ţiganii la îndemînă, cam ca şi evreii în drumul cruciaţilor către Ţara Sfîntă). În urmă cu cîţiva ani, cel mult de zece, un prieten vizita împreună cu familia biserica din Densus. A fost de faţă cînd, spre uimirea sa, 2 sau 3 turişti străini, ce vorbeau limba engleză s-au căţărat unul pe umerii celuilat. Pînă să-şi dea seama ce se petrece, aceştia au şi scos ochii icoanelor cu nişte cuţite. A fost o operaţie rapidă, era clar că se specializaseră. Făceau parte dintr-o sectă a cărei misiune era exact asta. Sau cel puţin aşa au afirmat ei. I-au spus prietenului meu şi pe unde au fost în România. În biserică nu era nimeni altcineva, ca sa îi impiedice. Oare unde era părintele Bora? Cu doi copii mici şi cu soţia, prietenul meu nu a putut face nimic în faţa celor trei bărbaţi. Cînd s-au întors din concediu mi-a povestit această întîmplare pe care am reţinut-o pentru că tocmai m-am mutat în casă nouă şi m-au vizitat în drum spre casa lor. Am contestat acţiunea „vandalilor” moderni, pretextînd că nu ar fi putut ajunge la ochii icoanelor. Dar prietenul meu şi soţia lui mi-au explicat cum s-au căţărat unii pe umerii altora şi aşa şi-au dus la îndeplinire „misiunea”.

Reaua voinţă a lui Cornel Ivanciuc (sau ceva mai mult decît aşa ceva) se poate observa în imaginea postată de mine (preluată de pe un blog – ArtGeo Life (Blog) – cu o estetică de nota 10:  http://ciraandreea.blogspot.com/) ce infirmă acuzaţiile că TOATE icoanele au ochii scoşi. Ce demonstrează aceasta? În primul rînd că nu s-a ajuns la icoanele ce erau mai sus. Asta îi scoate din cauză pe turci, care ar fi avut timpul, puterea şi mijloacele tehnice să o facă cu toată opoziţia românilor ortodocşi. Îi scoate din cauză şi pe calvini, care erau de multe ori în postura de co-deţinători ai puterii calvine maghiare sau cel puţin profitori de pe urma asocierii lor cu aceştia. Probabil că mai degrabă calvinii (români sau maghiari) ar fi văruit întreaga biserică pe dinăuntru. Pentru ei toate icoanele erau o „urîciune”. În ceea ce îi priveşte pe ţiganii vrăjitori, nici un vrăjitor, fie el ţigan sau nu, nu ar îndrăzni să intre într-o biserică, chiar numai să scoată ochii unor icoane pentru cine ştie ce ritual satanic. Nu ar fi avut curajul! Fotografia mai confirmă veridicitatea celor spuse de prietenul meu. Înălţimea pînă unde ochii sunt scoşi nu depăşeşte înălţimea unui om urcat pe umerii altuia.

Aşa că nu calvinii, nici turcii, nici ţiganii au fost autorii orbirii icoanelor ortodoxe. Se poate cataloga însă mutilarea icoanelor (în ultimă instanţă o operă de artă) ca un act de fanatism, distrugere a patrimoniului cultural şi religios, spiritual sau în cel mai bun caz, ca o mare prostie. Rămîne de văzut cum poate fi catalogat articolul lui Ionel Ivanciuc. După părerea mea este tot atît de vinovat ca şi autorii fapelor încriminate, dacă nu chiar le întrece. Cum rămîne cu vrăjitorii ţigani, calvinii şi turcii? Bine că nu a cerut organizarea unei cruciade. Să sperăm că a trecut vremea lor, că vorba aia, suntem în 2010! Domnul Ivanciuc, retractare, demisie, promovare? Ce iese din treaba asta?

2 comentarii la “Ţara sfinţilor fără ochi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s