Lucrarea creştină între lidership şi diaconia


A. Leadership

 William W. George constată că de cele mai multe ori s-a pierdut încrederea în conducere. De aceea în primul rînd este nevoie să se restabilească încrederea în conducere.

Dar putem vorbi de un nou model în ceea ce priveşte liderul, conducerea în secolul 21? Trebuie să recunoaştem că avem nevoie de mari lideri la toate nivelele, dar pînă acum am ales charisma în locul caracterului, imaginea în locul integrităţii, stilul în locul substanţei.

De ce am eşuat?

Pentru că nu se mai practică modelul uceniciei, s-a făcut o departajare clară între cei „de jos” şi conducere. De aceea William W. George  propune o nouă definiţie a liderului: liderul este acela ce adună oamenii în jurul unui set de valori, a unei misiuni, a unui scop împărtăşit în comun.

Ce trebuie să facă un lider? Liderul trebuie să împuternicească alţi oameni să devină activi şi să conducă.

Există nişte idei preconcepute despre lideship: că unii sunt prea tineri, iar alţii sunt prea bătrîni să conducă. Adevărul este că nu eşti niciodată prea tînăr sau prea bătrîn ca să conduci: împuterniceşte oamenii să conducă (Ghedeon – nu primeşte nimic faţă de ce avea sau era: „Domnul S-a uitat la el, şi a zis: „Du-te cu puterea aceasta pe care o ai, şi izbăveşte pe Israel din mâna lui Madian; oare nu te trimit Eu?” (Judecãtori 6:14)

B. Diaconia

Diaconia laicilor este destul de necunoscută, în vreme ce cea a instituţiilor este menţionată oficial. De la Vasile cel Mare şi Benedict, la Cavalerii Ospitalieri, au existat creştini ce au avut acelaşi scop: îngrijirea şi apărarea cel nevoiaşi sau năpăstuiţi.

 Reformatorii au redefinit rolul diaconilor in biserica: Luther a recomandat ca diaconii „să ţină un registru cu toţi săracii şi să aibă grijă de ei”; Calvin a accentuat că funcţia unui diacon nu era liturghia, ci colectarea de la cei credincioşi şi distribuirea către cei săraci. Din 1662 în Biserica Anglicană diaconul trebuie să îi caute pe cei bolnavi şi săraci din parohie şi să îl informeze pe curator. În diaconia au excelat reformatorii radicali şi menoniţii. Prin sec 16  sistemul diaconal nu mai putea face faţă nevoilor. În Anglia ieşirea din Evul Mediu a dat la iveală „Legea săracilor” prin care se aloca un minim de resurse prin impozitarea tuturor proprietarilor. În Biserica Romană-Catolică noi ordine religioase, cum au fost cele inspirate de St Vincent de Paul, s-au specializat în aspecte variate ale diaconiei. În secolul 19 capitalismul sălbatic făcea să se creadă că unii chiar meritau să fie săraci. O posibilă revoluţie şi situaţia dezastruoasă din Germania a făcut ca Wichern să deschidă Misiunea Innere sau „Căminul” şi să pregătească diaconi. La Kaiserswerth condiţiile sociale, în care se găseau deopotrivă femeile şi copiii, l-au determinat pe Fliedner să fondeze o instituţie de pregătire pentru diaconiţe care să activeze ca surori medicale şi învăţătoare în parohii. Mişcare diaconilor şi diaconiţelor din secolul 19 a înţeles evanghelizarea şi diaconia ca un tot şi a dezvoltat mari instituţii care aveau grijă de bolnavi, epileptici, bătrîni şi persoane cu dizabilităţi, etc.  Reformatorii sociali, creştini sau seculari au conştientizat oamenii cu privire la condiţia aproapelui. Instituţiile caritabile s-au înmulţit şi mişcările seculare au produs filantropia ce nu era legată de vreo religie sau denominaţie (ca şi Crucea Roşie). Ca urmare a început să apără ideea lucrătorului social profesionist. Mai recent, la o consultare cu privire la diaconia din Bisericile ortodoxe, în 1978 în Creta, o abordare teologică a legat diaconia cu leitourgia: „Diakonia creştină nu este o activitate opţională… ci o expresie indispensabilă a acelei comunităţi ce îşi are sursa în viaţa eucharisticică şi liturgică a Bisericii. Este o ‘liturghie după Liturghie’.”

 C. Liderul slujitor

Liderul slujitor” este un concept străvechi.  El a fost expus de Şanakia, prin sec 4 ÎH., în Arthashastra şi spunea că “regele [liderul] trebuie să considere că binele nu este cea ce îi place lui, ci ceea ce le place supuşilor [celor ce îl urmează]” “lui. Regele [liderul] este slujitor plătit şi se bucură de resursele statului împreună cu poporul.”

O altă lucrare, Tao Te Ching, atribuită lui Lao-Tzu, din China între 570 – 490 ÎH spune că

“Dregătorul cel mai înalt este acela despre a cărui existenţă poporul aproape că n-are habar. După el vine cel pe care îl iubesc şi îl venerează. Apoi cel de care le este frică. Apoi cel pe care-l dispreţuiesc şi sfidează. Cînd îţi lipseşte credinţa ceilalţi îţi vor fi necredincioşi. Înţeleptul se ascunde şi este scump la vorbă. Cînd sarcina sa este îndeplinită şi totul s-a terminat, toţi vor spune: ‘Noi am realizat-o! “

Isus i-a îndemnat pe ucenici să fie în primul rînd şi înainte de toate slujitori, spunîndu-le („Isus i-a chemat, şi le-a zis:) „Ştiţi că domnitorii Neamurilor domnesc peste ele, şi mai marii lor le poruncesc cu stăpânire: „Între voi să nu fie aşa. Ci oricare va vrea să fie mare între voi, să fie slujitorul vostru; pentru că nici Fiul omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească şi să-Şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi şi oricare va vrea să fie cel dintâi între voi, să vă fie rob.“ (Matei 20:25-27).

Deasemenea Isus le-a spălat picioarele ucenicilor săi ca exemplu a modului în care fiecare trebuie să îl slujească pe celălalt. Ioan 13: 12-15.

Mai recent, în 1970 Robert Greenleaf a publicat eseul “The Servant as Leader” în care a definit termenul de slujitorul-lider:

The servant-leader is servant firstIt begins with the natural feeling that one wants to serve, to serve first. Then conscious choice brings one to aspire to lead. That person is sharply different from one who is leader first, perhaps because of the need to assuage an unusual power drive or to acquire material possessions…The leader-first and the servant-first are two extreme types. Between them there are shadings and blends that are part of the infinite variety of human nature.

The difference manifests itself in the care taken by the servant-first to make sure that other people’s highest priority needs are being served. The best test, and difficult to administer, is: Do those served grow as persons? Do they, while being served, become healthier, wiser, freer, more autonomous, more likely themselves to become servants? And, what is the effect on the least privileged in society? Will they benefit or at least not be further deprived?

Greenleaf a dezvoltat conceptul de servant leader în alte două eseuri: “The Institution as Servant”, “Trusteees as Servants” la The Center for Servant Leadership at the Pastoral Institute in Georgia, ce a definit liderul slujitor ca o călătorie de o viaţă în eul propriu, o dorinţă de a-i sluji pe alţii, împreună cu o angajare pentru a conduce.

Lary Spears a identificat 10 caracteristici ale liderilor slujitori: abilitatea de a-i asculta pe oameni, empatia, vindecarea, cunoaşterea, persuasiunea, conceptualizarea, prevederea, slujirea, dedicarea pentru dezvoltarea altora şi capacitatea de a zidi comunitatea. Spre deosebire de conducerea ierarhică piramidală clasică, conducerea slujitoare pune accentul pe colaborare, încredere, empatie şi o utilizare etică a puterii.

D. Leadership şi diaconia

 Care este sinteza dintre leadership şi diaconia, cum le putem combina pe cele două: propunere de definiţii. Contrazice leadership diaconia?

 Disponibilitatea de a face ceva pentru cei în nevoie nu exclude și nici nu afectează rolul liderilor. Dimpotrivă, implicarea lor directă în diaconia duce la mărirea influenţei lor, la adîncirea efectului lor pe termen lung.

Este nevoie de o definire corectă şi acceptabilă din punct de vedere eclezial a Bisericii implicate în comunitate. O biserică care nu este implicată în comunitate nu mai există. Biserica se poate izola, dar are de pierdut. Ea va fi afectată direct şi indirect. Succesul bisericii este direct proporţional cu calitatea liderilor implicaţi în diaconia şi cu disponibilitatea bisericii de a se implica în societate. Cu cît creşte calitatea şi disponibilitatea liderilor de a se implica direct în diaconia, cu atît creşte impactul şi efectul pe termen lung al bisericii în comunitate

Surse:

William W George Presentation at Pepperdine University Dean’s Executive Leadership Series,  http://www.youtube.com/watch?v=zsToorMLI9w

Teresa Joan White, “Diakonia”, Dictionary of the Ecumenical Movement, WWC, Eerdmans, 2002.

Servant leadership, Wikipedia, http://en.wikipedia.org/wiki/Servant_leadership

10 comentarii la “Lucrarea creştină între lidership şi diaconia

  1. Faptul ca biserica neo-protestanta are o forma destul de institutionalizata de activare, cu programe, politica, forme rigide de slujire si nelipsita prapastie dintre slujitori si profani, atrage dupa sine repercursiuni grave in biserica dar si in societate. Lumea nu are nevoie de o biserica betonata intere ziduri cu o intreaga pleiada de „slujitori” intepeniti in costume. Societatea are nevoie de lideri, adevarati lideri. Dumnuzeu cauta un om, un adevarat om care sa fie un lider pus la dispozitia Sa. In rest ma tem ca ne putem organiza si reorganiza in diaconate, comitete, borduri de conducere, sefi, pastori, ciobani, lideri de tineret si multe alte grade, dar totusi impactul sa fie unul negativ. Care este nevoia cea mai profunda a bisericii astazi? Nevoia de lideri autentici.

  2. ieri seara am discutat despre diaconia, leadership, conducere, slujitor(i), etc. din experienţa comună a participanţilor a rezultat faptul ca este nevoie de o schimbare dramatica in citeva directii, avind in vedere trecutul (istoria) bisericii, prezentul caldut si viitorul inconfortabil: 1. nevoia de a lua contact cu realitatea asa cum este ea, 2. nevoia de slujitori care se identifica cu Isus, 3. nevoia de a gindi in perspectiva, 4. nevoia de a multiplica modelul lui Isus prin asumarea responsabilitatii incepind din familie. cu toate ca situatia pare fara iesire si de aceea am fi tentati sa fim pesimisti, resursele Lui nu sunt la capat ci se reinoiesc in fiecare dimineata. dimineata incepe cu El şi cu mine. asa cum ghedeon nu a avut altceva in afara de scuze as putea sa stau si eu linistit in banca mea. dar ceva nu ma lasa. speranta ca situatia se poate schimba si pot sa iau parte la schimbare. nu una de forma, ci una de fond, de substanta.

  3. Am citit cateva materiale scrise pe tema Leadership-ului scrise de John C. Maxwell iar lucrul cu care am ramas am fost urmatorul : Liderii se fac nu se nasc. El spunea ca un om poate sa deveni lider eficient daca…vrea cu adevarat. este o chestiune de alegere. Iata o o lista a caracteristicilor diferitelor tipuri de lideri: Liderul total
    • S-a nascut cu calitati de conducator.
    • A vazut cum se modeleaza capacitatea de a conduce pe tot parcursul vietii.
    • S-a instruit, invatand lucruri noi despre stiinta conducerii.
    • Are autodisciplina necesara pentru a deveni un mare conducator.
    Nota: Trei calitati din cele patru sunt dobandite.

    Liderul format
    • A vazut cum se modeleaza capacitatea de a conduce in cea mai mare parte a vietii.
    • A invatat stiinta conducerii prin instruire.
    • Are autodisciplina necesara pentru a deveni un mare conducator.
    Nota: Toate cele trei calitati sunt dobandite.

    Liderul latent
    • A vazut de curand cum se modeleaza capacitatea de a conduce.
    • Invata sa fie lider, instruindu-se in aceasta privinta.
    • Are autodisciplina necesara pentru a deveni un mare conducator.
    Nota: Toate cele trei calitati sunt dobandite.

    Liderul limitat

    • Are putine contacte, sau nici unul, cu lideri.
    • Are putine contacte sau nici unul, cu instruirea in stiinta conducerii.
    • Doreste sa devina lider.
    Nota: Toate cele trei calitati pot fi dobandite.

    Consider ca si din punct de vedere spiritual lucrurile sunt la fel de simple. Avem nevoie de oameni care sa aleaga sa fie liderii pe care vrea Isus sa-I formeze nu liderii unui sistem religios.

    • am accentuat la areopagus ca (lasind la o parte extremele) virsta nu este un criteriu obligatoriu pentru a sluji si a conduce. Isus a ales niste oameni care nu aveau habar de conducere si slujire, dupa cum i-au caracterizat bossi lor „fara carte şi de rînd”. interesant mi se pare ca si acum multi dintre cei ce isi spun boss, dintre noi, ar prefera ca cei pe care ii conduc, si pe care nu prea ii slujesc, sa fie tot asa, si in plus sa nu il cunosca pe Isus, ca sa le dea ei o varianta proprie a ceea ce inseamna „asta”. „asta” se numeste altceva decit crestinism.

  4. Acest mesaj are legătură cu cel despre situația bisericilor evanghelice în România. Demult am citit o carte pe tema asta a lui John Stott, Portretul predicatorului. Îl admir pe John Stott fiindcă a reușit să împace slujba de învățător ci cea de evanghelist. A scris pentru lumea întreagă literatura biblică, iar pentru Africa a muncit,cred, cel mai mult. Adesea spunea că bisericile africane nou formate, au o bază biblică foarte sărăcăcioasă, și este nevoie de literatură biblică și pastori bine pregătiți pentru ca lucrarea lui Dumnezeu cu aceste biserici să nu fie în van. Nu doar africanii au fost influențați de acest om a lui Dumnezeu, ci și noi, prin Beniamin Fărăgău, care fusese adânc influențat de John Stott. Când John Stott a vizitat România, a fost întrebat de către 2 studenți de la Emanuel, ce ar face dacă ar fi din nou tânăr? Și cred că a răspuns că ar studia mai mult Scriptura, și ar munci mai mult cu mâinile lui. Ar da de muncă minții și mâinilor. Eu cred că unul dintre cei mai influenți lideri evanghelici este B.Fărăgău, care e un fel de John Stott, William Hendriksen, sau Barclay autohton. Este un biblist recunoscut și remarcabil, și ne-a dat șansa să cunoaștem tainele Scripturii de la Revoluție încoace. A fost statornic în planul lui, și cred că a influențat generații întregi, și a adus un aport consistent teologiei evanghelice autohtone.

    • interesant. n-am citit cartea lui stott.beni faragau a marcat un punct hotaritor in viata mea de credinta la un anumit moment. poate daca am fi avut mai multi ‘beni faragau’ am fi avut de cistigat. nimic nu ne/te impiedica sa devenim/devi un alt ‘beni’ insa!

  5. Pingback: Lucrarea creştină între lidership şi diaconia | Pivnița cu teologicale

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s