Lumea academică (3): IBEO – Universitatea Emanuel din Oradea


Pentru a înțelege cît de cît etosul instituției IBEO este nevoie de unele precizări ce nu erau evidente la prima privire nici angajaților, nici studenților.

De remarcat că IBEO era proprietatea Bisericii Baptiste nr. 2, o asumare oarecum ciudată, avînd în vedere statura și statutul intelectual al instituţiei superioare de învăţămînt vs. ceea ce reprezenta BB2. Aceasta se concretiza prin aceea că practic păstorii BB2 luau toate deciziile importante, neexistînd o claritate sau oclarificare în domeniul teologic. IBEO şi UEO nu au acţionat ca o forţă ce se afla cu un pas înaintea bisericii în domeniul teologiei şi care ar fi putut determina direcţia bisericii. Din contră, interesele bisericii au determinat direcţia instituţiei de învăţămînt.

În anul 1990 pastorul și viitorul rector Paul Negruț a lansat o idee reprodusă după etosul catolic din vremea Evului Mediu. Nu cunosc dacă ideea era împrumutată sau dacă el personal a gîndit-o. Înclin să cred că afluxul de personaje din USA a fost determinant, avînd în vedere că la noi în țară această idee nu se regăsea în practică. Ideea consta în asocierea dintre imaginea bisericii ca fortăreață și în același timp și ca academie. Adică biserica avea rolul de a apăra credința și de a o pune într-o formă intelectuală ce se impunea în cultură. Deloc rea, această idee mai avea o motivație practică deloc de neglijat dincolo de frumusețea imaginii: sponsorizarea. O dată ce biserica era edificată și avea un impact în societate (conform ideii lui Iosif Țon, de exemplu), sponsorizările din exterior nu își mai aveau rostul. O școală academică (adică nu prea misionară) ar fi atras în continuare fonduri și se putea bate monedă pe impactul ei de loc de neglijat, dacă lucrurile ar fi mers bine. Drept urmare s-a încercat reproducerea ideii și în alte locuri din țară, urmînd același model.

Datorită nerezolvării rolului bisericii în viața și dezvoltarea IBEO sau mai bine zis a laturii academice, au apărut unele tensiuni ce s-au soluţionat pe alte principii decît cele creştine biblice, principii de care se făcea atîta caz …în principiu. De remarcat că la revenirea în Oradea după terminarea doctoratului alţi membrii ai bordului îi dădeau sfaturi în gura mare lui Paul Negruţ, după formula “Frate Paul, noi aici la Oradea obişnuim să facem aşa…” Curînd, Negruţ a manevrat foarte abil şi a reuşit să îşi impună voinţa în mod mai mult sau mai puţin diplomatic, folosind manipularea demnă de un absolvent al facultăţii de psihologie. În acelaşi timp folosind metoda recompensei şi a sancţiunilor a instituit curînd ceea ce el avea să numească “cercul de protecţie” din care făceau parte, după cum mi-a comunicat, la început secretara şefă (mai apoi Mirela Țundrea), pastorul Doru Hnatiuc, pastorul Ilie Ţundrea și viitorul pastor, șef de catedră, etc. dr. Marius Cruceru.

Deşi rectorul și pastorul dr Paul Negruţ mi-a propus să joc și eu același rol, nu am acceptat să intru în acest joc meschin ce m-ar fi transformat într-o marionetă cu postul asigurat. Ulterior ignorarea influenței acestui cerc și a altor persoane (ce probabil că făceau și ele parte din el) a făcut ca Paul Negruț să evite dialogul. La un moment dat ne-a comunicat că atunci cînd sunt studenții de față trebuie să ne adresăm unii altora cu frate cutare sau soră cutare în loc să folosim prenumele așa cum obișnuiam pînă atunci. Mi-a adus aminte de comunicarea șefului de serviciu de la Intreprinderea de Strunguri la care lucram pe vremea comuniștilor cînd ni s-a atras atenția că modul de adresare la serviciu estecu tovarășul sau tovarășa, nu domnul sau doamna. Iată un progres spiritual demn de un fariseu mai serios și mai dedicat decît erau eu.

Examenul de licenţă intern dat de prima promoţie de studenţi la teologie în 1995 a fost invalidat, aceştia trebuind să dea un nou examen. Prima comisie a fost de la Cluj, membrii ei neasistînd la procesul corectării lucrărilor care au fost în totalitate scrise. Nu au lipsit perlele. La un moment dat unul dintre membri comisiei ne-a atras atenția să ne lăsăm de citit perlele cînd mai deschide ușa un clujean. Nu a existat o bună coordonare a corectorilor ceea ce a făcut ca Sorin Sabou ce deja era preparator la NT şi concepuse subiectele de licenţă să ia doar nota 7 la propria sa materie. În comisiile următoare au apărut dr. Ioan Bunaciu, Otniel Bunaciu şi dr. Vasile Talpoş, toți pastori baptiști de la Seminarul Baptist Bucureşti, primul şi cel din urmă singurii baptişti cu doctorat şi profesori universitari. La ultima comisie de import a mai participat şi dr. Daniel Mariş evident tot de la ITBB.

În ciuda tuturor disensiunilor şi animozităţilor existente între Oradea şi Bucureşti, a invidiei şi a concurenţei pentru studenţi, conducerea de la Oradea nu a avut altă soluţie pentru acreditarea IBEO, aşa că cei doi profesori universitari, Bunaciu şi Talpoş, au făcut legea şi în deplasare. Ei au făcut parte şi din prima comisie în faţa căreia am dat examen pentru postul de asistent. Printre cei examinați era şi fostul meu coleg de la LBC Gheorghe Ille. În mijlocul pledoariei în fața studenților de  teologie din anul III, Ioan Bunaciu i-a tăiat speach-ul spunînd spre deliciul acestora: “Mai lasă-i pe Noica şi pe ăştia, de Isus nu ne spui nimic?” No comment! Comisia ne-a căzut pe toţi, mai puţin pe Paul Negruţ, ce candida pe un alt post, şi cu care s-au luptat, s-au certat, dar n-au avut ce face pentru că era vorba doar de hîrtiile din dosar. Frați-frați, dar concurența era acerbă.

La IBEO au fost eliminate fraudele, adică copierea la examenele scrise, ce era un fenomen endemic. O surpriză a constituit mărturia unui student a cărui soție aflată în același examen l-a apostrofat pe un alt student de la cursul fără frecvență în timp ce acesta copia fără rușine, profitînd de libertatea supraveghetorului ce lipsea din sala de examen. Împricinatul indignat de atenționare și marcat de statutul său de pastor i-a spus vreo două sorei doar ca să constate că soțul prezent îl atenționează că dacă se mai ia de soția lui o să iasă cu scîntei după terminarea examenului. Punct ochit, punct lovit!

În curînd studenţii nu mai aveau să piardă timpul cu transportul între Felix şi sălile de curs de la BB2 datorită începerii construcţiei campusului de la ieşirea din Oradea înspre Felix. Calitatea studenţilor a crescut, aşa cum a crescut şi (cu mici excepţii) şi calitatea comisiilor de admitere. După depăşirea pragului de trei promoţii pentru acreditare lucrurile s-au mai limpezit, dar acreditarea în sine a rămas o problemă de durată mai lungă ce a fost soluţionată diplomatic, academic şi prin …alte mijloace. Un rol hotărîtor au jucat unele versete din VT ce puse în aplicare au netezit asperitățile inerente unui proces relativ dificil într-o societate românească tipică de care nu făcea nici măcar biserica baptistă din Oradea.

Conform mărturiei lui Paul Negruţ printre cei ce au intervenit din proprie iniţiativă la dezbaterile comisiei guvernamentale pentru ca IBEO să beneficieze de prelungirea acreditării a fost Corneliu Vadim Tudor prin rostirea, citez din memorie, ,,Daţi-le oamenilor ăstora acreditarea, în memoria părinţilor mei!” Dar despre întreaga afacere a acreditării, cum, cine, ce s-a făcut, e altă poveste, şi o lăsăm pe altă dată…

În anul 2001 IBEO s-a transformat în UEO (sau cel puţin aşa arată cartea mea de muncă, un înscris oficial). De remarcat că între timp s-a finalizat construcţia campusului cu un corp principal ce cuprindea săli de cursuri, seminarii, birouri şi camere pentru studenţi. Iniţial se voia o cazare de 3-5 stele, în practică paturile metalice acoperite cu pături militare nu aveau cum să se încadreze în această zonă a confortului, mai ales că din trei paturi ale camerei unul era etajat. Spaţiul n-ar fi fost o problemă, fiind două camere la o baie mare cu spălător, două duşuri şi două toalete, plus o cameră de studiu cu balcon.

Studenţii aveau voie să îşi instaleze un frigider, dar nu facilităţi pentru gătit ce ar fi putut provoca un incendiu. Cu toate că era vorba de o construcție modernă și nouă sălile de clasă erau mici şi înguste, contrastînd cu coridoarele întunecate, dar largi şi întinse aidoma unor autostrăzi. Un alt arădean ce influențase destinele unor oameni din campus mi-a relatat pe un ton caustic cauza: arhitectul era o arhitectă însărcinată și asta a influențat designul. Combinația dintre arhitectură și psihologie a prins probabil la personajele dedicate total acestui obiectiv.

Etajul superior era pentru săli de curs şi seminarii, etajul unu pentru cazarea studentelor şi ce a mai rămas la parter şi încă un nivel era rezervat studenţilor. Mi se părea ciudat că intenţia iniţială declarată a lui Iosif Ţon era aceea de a trimite profesori de literatură în zonele defavorizate sau puţin populate ale României ce vor lucra ca misionari, a fost anulată de comfortul campusului. O construcţie ieftină din lemn, adaptată condiţiilor de misiune ar fi contribuit la menţinerea etosului expansiv de început. După statul în campus mulţi studenţi au optat pentru un loc cald şi plăcut la mama acasă, nu la riscurile şi discomfortul unui cîmp de misiune. Rezultatul a fost că în anii ce au trecut doar în jur de 30%  dintre absolvenţi lucrau în domeniu.

În acelaşi timp atracţia academică şi mirajul studiului în vest, ce ar fi trebuit luate în calcul, cît şi relaţiile cu străinii ce predau la IBEO au ridicat ştacheta pentru standardul de viaţă imaginat pentru viitor. Maşinile străine, călătoriile în străinătate şi anturajul select şi explicit “spiritual” au făcut să existe un decalaj între studentul de rînd, cel cu relaţii sau “bine-văzut” de conducere şi cadrele didactice ce se aflau în postura mai sus-amintită. Mulţi studenţi întrebau cum pot să ajungă la research, ceea ce nu era condamnabil, dacă filiera era una bazată pe merite academice. Aici au existat unele manevre şi practici despre care nu vreau să pomenesc deocamdată.

În scurt timp a apărut o capelă americană tip prefab, de fapt cea mai mare sală din campus după cantină. În lipsa unei săli mai mari aici se țineau unele cursuri, inclusiv capela studenților.

Cantina s-a schimbat considerabil fiind un succes deosebit după deschiderea Facultăţii de management (adăpostită într-o altă aripă a clădirii principale), în special datorită contribuţiei britanice în domeniu. Ulterior a mai apărut arca lui Noe sau capela, o clădire ciudată, în stilul BB2. Unul dintre prietenii americani de la Oradea mi-a povestit un vis în care se făcea că şcoala era împrejmuită de un gard de fier ce îi împiedica pe oameni să intre sau să iasă. (În urmă cu ceva timp îi atrăsesem atenţia la gardul de metal al BB2 ce probabil costase o avere şi la faptul că biserica semăna prea mult cu o închisoare.) În visul său, în interiorul împrejmuirii era o fîntînă din care nişte bărbaţi îmbrăcaţi în negru, ca nişte călugări, cu faţa acoperită și ce se deplasau cu paşi foarte mici, scoteau un pic de apă, cîtă se mai găsea. Spusele sale au fost confirmate la data visului său şi nu numai. Şcoala s-a dovedit a fi o închisoare nu numai pentru spiritul studenţilor, dar şi pentru Spirit, iar deviza lui Paul Negruţ “paşi mici, viaţă lungă” a dus-o exact acolo unde este azi.

Politica de cadre la IBEO-UEO era ciudată. De exemplu americanii erau preferaţi românilor din motive “politice” sau mai degrabă financiare. Nu o dată am cedat ore pentru a-i lăsa pe americani să îşi facă numărul. Întrebînd studenţii despre ce au vorbit americanii, am fost uimit să aflu că subiectul nu avusese nici o tangenţă cu teologia, nici măcar cu ceea ce în Anglia se numea Mickey Mouse Theology. 

Un alt exemplu, demn de remarcat, l-a constituit examenul de Istoria bisericii redactat de un american ce deja predase semestrul I şi II FF. O fi fost cursul extraordinar, dar formularul de examen conţinea întrebări de genul “În ce cartier al Londrei i s-a furat cutărui personaj ceasul pe cînd acesta îl vizita împreună cu cutărescu în secolul XIX…?” Relevanţa pentru România? Zero! Am decis să le dau studenţilor de la F.F. o şansă mai bună şi le-am dat să scrie un scurt eseu (două ore) despre Contribuţia lui Luther la Reformă.

După circa 15 minute de stat cu ochii în gol a început răscoala: ei nu ştiu să scrie un eseu, ei habar n-au ce e aia, în notiţe ia uitaţi-vă cît avem despre Luther. M-au înduplecat pînă la lacrimi, aşa că am schimbat subiectul cu …un scurt eseu de spre contribuţia la Reformă a lui Calvin. Credeam că sunt într-un spital de boli mentale. Le-am spus că o să cadă examenul, aşa că în final cam toată lumea a scris cîte ceva. Unul singur ce făcuse o altă facultate s-a încăpăţînat şi nu a scris o iotă. Ba nu, greşesc, şi-a scris numele.

Decanatul de la Oradea a trecut de la Vasile Bunta la Radu Gheorghiţă, apoi la Emil Bartoş şi după eliminarea acestuia la Nicolae Bica, acesta fiind profesor de muzică… No comment! Cu toate că nu avea doctoratul terminat, nici studii teologice, şef  la Catedra de teologie era pastorul Marius Cruceru, iar pro-rector era pastorul Doru Hnatiuc, ce nici în ziua de azi nu şi-a terminat doctoratul. Au apărut unele figuri noi, cam ciudate după gustul meu, cum era cancelarul universităţii, o figură controversată din Cluj, precum şi Ilie Soriţău şi pastorul Gheorghe Dobrin.

Una dintre metamorfozele principale după 2001 a fost în domeniul clericalizării instituţiei, după modelul ortodox. La una dintre ședințele cadrelor ni s-a spus clar și răspicat de către Paul Negruţ că toţi trebuie să fim implicaţi în biserică pentru că un teolog trebuie să îşi pună în practică teologia. Adică teologul trebuia să fie și pastor pentru a demonstra că teologia lui este viabilă în practică. Cu alte cuvinte teoria trebuia verificată în practică, ceea ce nu era un lucru tocmai rău dacă nu avem în vedere că practica este cea ce definește teologia, nu invers. Președinte a Uniunii baptiste la acea dată, Paul Negruț a uitat să spună că ne somează să ne conformăm Mărturisirii de credință (făcută pe genunchi într-o noapte scurtă de toamnă de Ioan Bunaciu în urmă cu cîtiva zeci de ani pentru Departamentul Cultelor) sau adio! Pe cînd ne spunea astea zîmbea și ne garanta că nu există nici un post sigur, nici măcar al său. Delir comunist desigur. Am refuzat un delir în doi!

Această impunere era contrară însă statutului Uniunii baptiste din România ce stipulează preoţia tuturor credincioşilor, dar mai mult ca sigur se mula pe politica de cadre a rectorului. Între timp chiar şi pastorii din BB2 au avut parte de surprize, unii dintre aceştia fiind înlăturaţi. Ulterior a existat chiar şi surpriza unei reveniri în persoana lui Petrică Vidu. Dar acest subiect bineînţeles că nu ţine de lumea academică.

Printre cadrele didactice ale Universităţii s-au mai numărat temporar şi Dorin Axente (MA LBC), Mircea Mitrofan (MA LBC), Gelu Paul (MA USA), dispărînd Handaric, Iova, Galchiş, Mănăstireanu (MA LBC-PhD LBC), Ţon (Phd) şi apoi Emil Bartoş (PhD) şi Bulzan Ovidiu (PhD arhitectură USA). Într-o discuție cu acesta din urmă în campusul UBO îmi mărturisise că Paul Negruț l-a convins să studieze pentru doctoratul în arhitectură, urmărind o anumită direcție de viitor în vederea dezvoltării universității. Mărturisesc că subiectul m-a lăsat rece, mai ales că nu intra în sfera mea de preocupări sau competență și nici nu aveam ambiția ocupării unui post de conducere. Cu toate acestea, mă gîndesc că lucrurile s-au complicat în direcțiile imaginate de cei doi sau cel puțin de unul dintre cei doi, avînd în vedere că la UBEO mai predă doar Paul Negruț. Nebănuite sunt căile arhitecturii în Stale Unite!

Trebuie să nu uităm că în biroul rectorului Paul Negruţ stătea rezemată de ceva timp o efigie din broz a primilor doi rectori, Iosif Ţon şi Paul Negruţ, ce a fost făcută şi adusă de un american pentru a fi fixată pe faţada noului campus în care Ţon nu a mai pus piciorul. Ştie cineva ce s-a întîmplat cu ea?

Unii dintre foştii studenţi au fost angajaţi la catedra de teologie: Sorin Sabou (PhD LBC – predă la Bucureşti, împreună cu soţia sa, Simona Sabou, acum în USA), Adi Vidu (PhD UK, acum în USA), Silviu Tatu (MA bibioteconomie, PhD Oxford, acum la ITPB), Petric Paulian (între timp PhD și director al centrului Areopagus) şi Corneliu Simuţ (PhD UK. plus un alt doctorat, acum rector UBEO), Daniel Cojiţă (acum pastor la biserica maranata Arad), plus Daniel Fărcaş (UBB, PhD Paris IV). Dintre cei menţionaţi, doar Simuţ, ce domiciliază în Oradea, mai există pe ştate.

În urma diverselor conflicte au plecat americanii Ken Tucker, James McGrath, David Cathey, Susan Strohschein, Richard Mooney toţi PhD), Matt Roberts şi alţii ale căror nume nu le mai reţin. Matt Roberts a fost cel care le-a spus la discuţia finală hibele instituţiei, rămănînd în Oradea pentru încă cîţiva ani. Ce mi s-a părut ciudat în toate aceste plecări şi expulzări a fost faptul că cei în poziţii de autoritate acţionau aidoma unei haite de lupi care îl sfîşiau pe cel deja condamnat. Pus de obicei în faţa unui complet de judecată format din minimum trei fraţi, de obicei Ţundrea, Paul Negruţ şi Hnatiuc, nimeni nu putea face faţă unui atac susţinut. Mai ales că erau singuri.

De remarcat că unii dintre cei eliminaţi de la Oradea s-au îndreptat spre Bucureşti, la ITBB sau ITP: Sorin Sabou deja menţionat, împreună cu soţia, ambii PhD LBC, Emil Bartoş şi Silviu Tatu. Tot absolvenţi LBC BA şi PhD, dar fără experienţa Oradiei, mai predau la ITBB Cornel Boingeanu şi Octavian Baban (coleg de suferinţă încă din anul I LBC).

În luna septembrie 2004 ni s-a comunicat că în urma unui control din luna august de la minister, nu se justifică numărul mare de praparatori şi asistenţi, aşa că peste 20 de persoane din toate facultăţile şi-au pierdut locurile de muncă. La întrebarea lui Hnatiuc cum vreau să mi se desfacă contractul de muncă, prin înţelegerea părţilor sau demisie am răspuns cu “Nici una nici alta, vreau să fiu dat în şomaj”. Interlocutorul meu telefonic mi-a replicat că “Noi nu dăm în şomaj!” – o chestie absolut ruşinoasă de dus la îndeplinire, dar o cerere perfect legală din partea mea.

În cele din urmă am plecat în şomaj la 22 octombrie 2004 de la UBEO, după zece ani de predare fără să văd faţa celui ce mă chemase acolo, acesta stînd în biroul său la doi paşi distanţă. Situaţia era ciudată pentru că în urmă cu ceva timp şeful meu îmi spusese că înainte de plecarea în SUA Iosif Ţon nu i-a vorbit timp de şase luni.

O scurtă privire asupra cadrelor didactice existente acum la UBEO vedem că printre cei ce predau se află fiica rectorului (la data aceea Paul Negruț), ginerele rectorului, fiul pastorului instituţiei (Ilie Țundrea), iar decanul Facultăţii de teologie tot nu are nu avea studii de teologie. No comment, again!

În acelaşi timp trebuie avut în vedere că această analiză este subiectivă, deloc exhaustivă, dar văzută prin prisma unuia care a predat timp de zece ani în acest loc. Dincolo de plusurile şi minusurile instituţiei, se poate constata (paradoxal) o evoluţie şi o involuţie, o dezvoltare şi diversificare, dar în acelaşi timp o auto-îngustare a cîmpului academic.

Întrebarea finală este: Chiar este nevoie de două Facultăţi de teologie baptistă într-o ţară cu circa 100000 de baptişti? Probabil că nu. În primii ani ai IBEO-ului la Oradea au apărut două americance de la Weathon ce făceau o cercetare despre impactul instituţiei. Acesta o fi existînd acum. Cu toate acestea, nu văd o explozie, nu percep o schimbare de orientare ca “lumea” să dea buzna în bisericile baptiste şi să cadă la pămînt aşa cum spune fratele noastru mai mare Iacov. Nu cred că a căzut cineva la pămînt nici datorită impactului academic al acestei instituţii de învăţămînt, mai ales că nu am auzit nimic despre vreo schimbare de mentalitate la românii din partea de vest a ţării (cel puţin), ce s-ar datora muzicii, managementului sau teologiei izvorîte de la sus-amintita instituţie de învăţămînt superior baptistă.

Însă, în contextul politic actual noua lege a educaţiei va aduce unele schimbări, dacă acestea nu vor fi “driblate” academic sau pastoral de confesiunea în cauză. Dincolo de tentativa eşuată a rectorului Paul Negruț, cîndva preşedinte a Uniunii baptiste din România, de a desfiinţa instituţia de învăţămînt superior baptistă situată în Bucureşti, de obstrucţionarea deschiderii unui program de master la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, aceste acţiuni (în viziunea sa de “politică bisericească”) ar putea să fi semănat destul vînt ca la un moment dat să culeagă furtună, în spiritul relaţiilor frăţeşti.

În ceea ce mă priveşte, doar la doi ani de la plecarea de la UBEO am scăpat de aritmia datorată stresului cauzat de etosul locului, aşa că în cele din urmă, mă bucur că în prezent există o prăpastie atît de mare între mine şi ei, încît de la mine la ei nu se mai poate trece şi nici invers. Nu pot să trec cu vederea că în toţi aceşti ani am avut posibilitatea să îmi termin doctoratul şi din acest motiv pot să îi mulţumesc rectorului Paul Negruţ pentru ajutorul acordat de dînsul, cît şi de directorul campusului ing. Dorel Tiutin.

Dar în acealşi timp nu pot să îi mulţumesc rectorului că în toţi aceşti zece ani a dus o politică de cadre bazată pe o etică situaţionistă cu tente clare de nepotism, fiind clar marcată de un clericalism neobişnuit pentru România şi o lipsă frapantă de atracţie pentru ucenicia creştină. În antiteză cu ultima zi de la LBC-LST în care directorul instituţiei Peter Cotterell, fost misionar în Etiopia ne-a spus că scopul LBC-ului de-a lungul a celor trei ani de studiu şi practică nu a fost să creeze mici Peter Cotterelli sau mici Nick Merceri (vice-principal), ci nişte mici Jesus Christ, Paul Negruţ şi echipa nu au reuşit să atingă un asemenea obiectiv.

Avînd în vedere toate acestea închei această prezentare a IBEO-UBEO lăsîndu-vă pe dumneavoastră să concluzionaţi şi să completaţi ceea ce lipseşte sau să tăiaţi ceea ce prisoseşte.

Advertisements

88 comments on “Lumea academică (3): IBEO – Universitatea Emanuel din Oradea

  1. Paul Negrut argumenta subordonarea IBEO fata de biserica sa cu o asertiune teologala cel putin suspecta, ca sa nu spun fantezista, aceea ca ‘biserica locala este singura ipostaziere legitima a Trupului lui Cristos’. Intrebati orice teolog decent despre asta si va va spune ca este o prostie imensa. De fapt motivatia era mult mai pedestra: pastrarea controlului personal asupra universitatii (devenita un soi de Negrut SRL) si protejarea ei de ingerintele altora, daca frinele Uniunii ar fi ajuns, asa cum s-a si intimplat, pe miinile altora.
    Daca el ar fi crezut cu adevarat in ceea ce spunea atunci, nu ar fi dat decrete de excomunicare lui Iosit Ton dupa anuntul aderarii lui la Strajeri (decret semnat ca vicepresedinte al Uniunii, nu ca pastor la Emanuel, desi Uniunea nu l-a imputernicit pentru asa ceva). Conform principiului clamat, daca Iosit Ton este membru cu drepturi depline al unei biserici baptiste, ce drept are un pastoras, fie el si PN, sa-i conteste calitatea de baptist.
    Dar sa revenim la oile noastre, vorba lupului. 🙂
    Fiindca vorbesti de interviurile de la admitere, observ ca ai trecut cu vederea, poate din pudoare, acea enormitate pitoreasca a intrebarilor legate de masturbare (de genul, ‘cind este ultima data cind te-ai masturbat?’), pusa cu perversitate studentilor de membrii comisiei de admitere (noroc ca nu erau si membrane intre ei, ca sa intre in pamint de rusine). Cred ca, vorba lui PN, este vorba de ceva psihanalizabil – oarece frustrari defulate in acest fel.
    Intre cei mentionati ai uitat un nume important. Paulian Petric a fost asistentul lui James McGrath la teologia Noului Testament. James a fost fugarit din institut pentru ca a avut taria de caracter de a protesta fata de imensa magarie a exmatricularii din IBEO a doi studenti pentru motivul ridicol ca au ascultat ‘melodia pagina’ (!?!) a grupului Holograf intitulata ‘Sa nu-mi iei niciotata dragostea’. Atunci i s-a propus lui Paulian sa preia cursul lui James, iar acesta a refuzat si si-a dat demisia in semn de protest, tarie pe care n-au avut-o alti colegi ai lui, care au adoptat, vorba lui PN, o ‘abordare mai pastorala’, de genul ‘zici ca ei si faci ca tine. Ei au supravietuit, in vreme ce Paulian plateste si acum pentru acea decizie demna. Jos palaria inaintea caracterului acestui om! Este o cinste pentru mine sa ma inchin acum in aceeasi biserica cu el.
    Poate ca e nedrept sa asteptam un impact imediat al Universitatii Emanuel in miscarea baptista. Este nevoie, probabil, de mai mult timp si de o schimbare de generatie in conducere, in sperabta ca nu vom avea de-aface cu o monarhie ereditara de tip nord-coreean. Desi scoala nu mai are efervescenta spirituala si academica din anii ’94-’98, exista acolo anumite cresteri calitative avidente. Din pacate etosul deformator a ramas acelasi. Iar eu am motive personale de durere, caci unul dintre oamenii in care am investit foarte mult si pe care eu lam recomandat acolo, este acum de nerecunoscut. Doamne, ce naiv am fost sa cred vorbele lui Paul Negrut din perioada de la Londra! Ma voi cai vestic de aceasta naivitate, penru care si eu am platit cu virf si ndesat, chiar daca n-am fost eu singura victima.
    Emanuel avea sansa sa fie cea mai buna scoala teologica evanghelica din Europa si a ajuns o agentie, foarte eficienta de altfel, a agendei fundamentaliste si schisamatice a Southern Baptist. Dumnezeu sa-i ierte!

    • da, ai dreptate, l-am uitat pe PP, o sa modific in text.

      si apropo de masturbare, aici n-ai dreptate: din comisia in cauza, cel care a pus intrebarea era doru hnatiuc, pastor, si a asistat Sandie McLaughn, o americanca de origine sud-coreana. intrebarea a cazut ca o bomba: toata lumea a tacut, parca nimeni nu a auzit nimic. nimeni nu a avut curajul sa ii taie maul pastorului, nimeni nu s-a gindit la asa ceva, nimeni nu era pregatit pentru asa ceva. in afara de asta cred ca a fost o demonstratie a puterii lui (pastorului) de tipul “sa va arat ce pot eu sa fac”. studentul a ramas santajabil, dar a terminat totusi. doru hnatiuc probabil ca mai cauta prin scurgerile de la dusurile baietilor ceea ce cauta in urma cu mai bine de şase ani: seminte, ca sa folosesc temenul biblic. ce semintie de pastori la oradea…

    • Danut Manastireanu,

      imi cer scuze ca intervin la comentariul dvoastra, insa gasindu-ne la cursul de istorie contemporana baptisa a dlui Nadaban doresc sa rectific si eu unele evenimente. Cei doi studenti ai lui James M. au fost pusi sub disciplina timp de un an de zile. Problema lor reala a fost cand au intrebat daca e vorba despre un an calendaristic sau un an de studii. A fost foarte greu de raspuns. Unul dintre cei doi studenti va reveni la UEO si isi va continua studiile, celalalt a ales o alta cale: casatorie, misiune, iar in final diacon in Chicago. Cei doi au fost disciplinati pe alte motive decat Holograf in sine, motive despre care nu s-a vorbit niciodata.
      Concluzionand: nici unul dintre ei nu a ascultat Holograf, ci o a treia persoana. Persoana care in acel moment era in anul I litere, daca nu m-a parasit memoria. Si care a fost doar mustrata scris.

      • 1. nadaban n-a predat istorie contemporana baptista, sarcina asta i-a revenit unui domn distins in ale teologiei, diplomatiei (cu amenintari spuse discret la ureche sau din acelea suierate clar intre patru ochi) si arhitecturii. asta nu e istorie, e …amintiri dintr-o alta viată.
        2. folclorul si memoria colectiva spune ceea ce a afirmat danut.
        3. e penibil ca tot incidentul s-a iscat si a escaladat pe motive despre care nu ar fi trebuit nici macar sa se discute.
        4. abaterile erau sanctionate conf regulamentului incepind cu o sanctiune mai usoara, daca era a doua abatere, mai grava, etc. pentru ce exmatriculazi studenti pe un an?

      • Da, stiu, Claudiu, am mai auzit asta. Cei doi erau de fapt de vina pentru caderea lui Adam, daca nu cumva si de aceea a Troiei,ca sa nu mai vorbim de tradarea lui Iuda si de Contrareforma. Sa fim seriosi. Suntem prea mari ca sa cadem victime acestei retorici manipulatoare. Odata ce li s-a pus pata -indiferent pentru ce, trebuia gasita o pricina. Si fiindca cea mai la indemina a fost Holograful,
        pac la Razboiu’. Jenant.

    • D-le Manastireanu, Vorbesti foarte tendentios si cu patima . . nu arati a avea un caracter crestin . . ca nu prea il ai . De fapt si cel pe care il “corectezi’ e la fel ca tine, desi se pare ceva mai .. molcom. Dat afara, din motive reale, probabil pe care dinsul nu le descopera, si nici numele lui, (stie el de ce ) el isi revarsa toata amaraciunea pe cei ramasi acolo, care sunt probabil, sau sa ma exprim corect sigur, mai buni si mai vrednici ca voi amindoi … Acuzati oradea de “nepotism”, dar de Bucuresti de ce nu vorbiti la fel, fatarnicilor ? Domn Bunaciu, cel mai compromis baptist din Romania, al carui fiu acum e … culmea, in fruntea cultului …!
      Daca luptati pentru “dreptate” fiti drepti, schilozilor ! Ori daca nu, va rog .. nu luati locul lui Dumnezeu in a judeca, ci lasati-l pe El sa-si faca jobul. Thanks pentru … luare aminte ! Si sa ne dea Domnul zile mai bune, cu oameni mai buni ! Amin, Amin !

      • “fratele” nu e tendentios, e fara patima, are un caracter crestin si ii iubeste pe baptistii de la bucuresti. o fi si el baptist, dar ma intreb din care. lupta pt dreptate, nu e schilod ca mine si danut, nu ii ia locul lui dumnezeu, dumnezeu o sa ii dea lui personal, zile mai bune cu oameni mai buni, amin la toate astea, dupa formula sa i se faca dupa credinta sa.

        si noua dupa a noastra!

  2. Desi nu cunosteam pana la ora asta toate detaliile plecarilor si venirilor la IBEO-UEO, pot sa spun ca textul de mai sus este expresia a tot ce am simtit in cei patru ani de studentie acolo. Sunt recunoscatoare in schimb Universitatii Oradea, sau mai degraba celor de acolo, care mai bine sau mai putin bine, pe alocuri, au stiut sa fie si oameni si profesori. Iar faptul ca am stat in chirie 4 ani a facut toti banii!

  3. Of, of, si cata treaba mai aveam…
    Uite asa frate profesor (cine pricepe, pricepe) “mi+am pierdut” ceva vreme citind cele trei posturi ale dvs. despre IBEO, UE.
    Un amestec de nostalgie cu un gust amar a fost reactia mea la cuvintele scrise acolo. Nu cunoasteam toate chestiunile, dar “atmosfera” e cat se poate de reala. Parca m-am intors in timp si spatiu.
    Cred ca daca fiecare student ar scrie si ar povesti istoriile lui de pe la UE, IBEO multe volume cu gust dulce amar ar iesi…
    Ceea ce este extraordinar pentru mine este ca, in pofida atmosferei de acolo si a mediului deformator, in loc de formator, am supravietuit totusi … si nici nu stiu daca am ajuns foarte rau (deocamdata).
    Gustul amar persista insa…
    Anul acesta s-au implint 10 ani (oare cand au trecut???) de cand am terminat facultatea. Desi stiam de la alti colegi, am sperat ca totusi, macar o data la 10 ani isi vor aminti si de noi si ne vor invita la o intalnire alumni.
    Dar, ce sa-i faci, eram din tagma celor din afara, oile negre care invatam cu lumea la Litere. Deci, in inscrisuri nu eram studenti IBEO, asa ca nici acum nu suntem alumni ai UE…
    Paradoxal, in aceasta chestiune, gustul dulce vine de la Universitatea Oradea, unde am gasit apreciere si la colegi si la profesori.
    Saptamana viitoare voi fi in Oradea, probabil voi trece pe la Universitatea Oradea sa imi mai vad fosti profesori…

    • narcis, ma bucur ca ai iesit intreg de la institutia asta si ca ai avut de cistigat la uo. ce sa-i faci? iaka invatam toata viata asta cite ceva.
      salutari tuturor fostilor colegi cu care o sa te intilnesti. o data la zece ani merge si o ciocolata amara. in rest iti doresc lapte si miere ca-n tzara promisă!

  4. E, probabil, cel mai dureros articol pe care l-am citit. Acum cîțiva ani aș fi plîns…

    Așa cum am făcut cînd am citit, pe diagonală, scrisoarea publică a lui Dănuț Mănăstireanu către Paul Negruț.

    Ca și lider al grupei de teologie care a absolvit în 1999, aș avea multe de confirmat și de adăugat acestui articol dureros.

    În diverse ocazii, pe Internet, dar și față în față, am semnalat multe chestiuni care ar fi trebui rezolvate la timp.

    Și am semnalat și faptul că avem nevoie unii de alții.

    Desigur, ceva mai puțin de oameni precum Paul Negruț, Doru Hnaticu, Ilie Țundrea.

    Să nu creadă cineva că am fost ÎNDEAJUNS de clar.

  5. Oricat de tarziu mi-a fost, n-am lasat lectura asta pe alta-data. Imi place stilul amarui, mai ales cand e istorie reala. Alex, ai pastrat umorul ce-l aveai si acu 10 ani!

  6. OOOO si cite evenimente mai sunt inca si studenti nu au spus nimic de frica sa nu fie dati afara . Eu de exemplu eram angajata la Caminul Felix si “nu mi-am cerut voie la UEO” ca lucrez acolo .Asta pe linga faptul ca faceam asistenta sociala – teologie la Univ Oradea. si existau presiuni puternice pentru a ne determina sa ne mutam de tot la UEO .EEEE dar a trecut !!!! Domnul sa aiba mila de ei .

    • BB2 a vrut sa puna mina pe caminul felix. era prea bine dotat si se putea face publicitate f buna pe ce au facut altii. ibeo s-a amestecat in viata oamenilor, si-a bagat nasul in chestii ce tineau de libertatea individului. a fost si cred ca a ramas o inchisoare, cel putin de constiinta. au o obsesie: controlul absolut, trasatura tipica dictaturilor. cum are acelasi rector de atitia ani, oare cine o fi dictatorul? la inceput am fost tentat sa cred ca e vorba doar de un despot luminat. m-am inselat!

  7. dear all, confirm faza cu masturbarea si la nivel personal si privat in momentul in care unul din lideri incerca din rasputeri sa ma dezindragosteasca de nepoata sa, dade, dade n-o mai iau de nevasta…niste obsedati psihopati…sad!

  8. Felicitari voua, cei care aveti curajul sa spuneti lucrurilor pe nume. Poate a venit momentul ca lumea baptista si nu numai…din aceasta zona si din orice alt loc…sa stie adevarul. Ma felicit ca nu mi-am incurajat copiii sa mearga la o asemenea scoala.Oricum, sper din suflet ca intr-o zi…Dumnezeu va trage cortina…si vom vedea adevarata fata a Negrutzilor …care au transformat Oradea baptista si Comunitatea de Bihor …intr-o mosie a lor, unde fac ce vor, cand vor si cum vor. Doamne ai mila de ei si da-le harul pocaintei!

  9. Am urmarit si eu postarile acestea si comentariile aferente si sunt profund indurerata de toata situatia asta patata de pacat. Am avut si eu partea mea de comisie pastorala la IBEO si mi-e la fel de lehamite de toata perioada aia cam ca la majoritatea celor care au postat aici. Dar nu pot sa ma opresc doar la calcarile in picioare de care am avut parte, trebuie sa recunosc si binele care a iesit de aici – in cazul meu e vorba de sotul meu, fara IBEO nu l-as fi intalnit niciodata pe Sergiu si nu as fi putut sa ma bucur de casnicia linistita si plina de har pe care Domnul mi-a dat-o alaturi de el. La fel ca mine, stiu ca sunt multi alti studenti care si-au cunoscut viitorul sot/sotie in IBEO. Plus ca nu pot nicicum sa inteleg la ce sau la cine foloseste acum toata improscarea asta cu noroi…. oare chiar la asta am fost chemati de Domnul nostru? Oare acum in prag de sarbatoare in loc sa ne bucuram de liniste si pace, de impacare, ne place mai mult sa tulburam apele sa vedem cati crocodili apar?!? Domnul sa ne ajute pe toti sa ne cercetam, ca ma indoiesc ca suntem vreunul fara pata inainte Lui. Si sa ne ajute sa ne pocaim mai mult si sa semanam asemenea Fiului Sau ca sa fim un exemplu demn de urmat pentru cei de langa noi.

    • neria ma bucur pentru tine. esti liber/libera sa iti publici amintirile, impresiile despre subiect. daca vrei deschide un blog, exista libertate.

      in ceea ce priveste “noroiul” nu eu l-am inventat, nici nu l-am fabricat. raspunzători pentru el cele scrise sunt unii care nu au decit curajul haitei, se folosesc de informatori şi manipuleaza oameni naivi in credinta lor. daca aste e lucrarea domnului, atunci cred ca cineva greseste. poate ei ca nu ne-au informat ca anumite lucruri din scriptura s-au schimbat, poate noi ca le-am luat prea in serios. oricum n-am auzit pe cineva de la ibeo-ubeo sa iasa in fata si sa spuna un sincer şi raspicat “am gresit, imi pare rau!” exact asa au facut si comunistii. sunt prea multe asemanari intre modul cum au operat comunistii si modul cum a actionat aceasta institutie de invatamint superior baptista. mai ales ca unii dintre angajati s-au ascuns dupa paravanul ei, punind in opera actiuni total nedemne nu numai de un crestin, dar si de un om obisnuit.

      n-are nici o legatura postarea cu sarbatoarea. dar gindeste-te ca profetii vechiului testament nu prea au laudat poporul israle atunci cind a facut ce era rau. nici nu i-au laudat pe conducatorii israelului. si pentru asta au suferit. am suferit cind aceste ineptii s-au petrecut si sufar cind scriu pentru ca nu pot sa fiu de piatra. ca unii oameni ai lui dumnezeu, mult mai maturi. eu mai am inima si suflet.

      un mic amanunt: in patologia abuzatorului, acesta mizeaza pe tacerea victimei abuzate si pe amenintarea din umbra ca poate se va mai repeta abuzul si victima va suferi inca o data, va trece prin aceiasi teroare. te informez ca nu sunt in postura de victimă, nu o sa intru in acest joc murdar “daca nu taci te aranjam” si cred ca a trecut destul timp ca cineva cu capul pe umeri sa isi dea seama ca lucrurile trebuie schimbate din temelie. in 1993 unul dintre cei mai promitatori studenti ai ibeo si-a luat un pic rolul de profet in serios si le-a spus mai-marilor in plen ca “de la cap se impute pestele”. ce a facut conducerea? l-au internat la spitalul 6, cel de boli nervoase si l-au tratat. ce frumos gest crestinesc! nu veneau sarbatorile, nu a existat noroi, era doar aghiasma si binecuvintare…

  10. Am doua intrebari, poate totusi gasesc un raspuns aici.
    1. Exista posibilitatea obtinerii unei burse de studii teologice in strainatate printr-un concurs onest ?
    2. Spera cineva ca va exista posibilitatea angajarii ca profesor de teologie (evanghelica) ”pe bune” ?

    • daca va referiti la baptisti si penticostali,

      1. exista (nu imi dau seama daca va referiti la prezent sau la trecut) pentru ca bursele din strainatate nu le dadeau românii. (eventual recomandarile. am dat recomandari si studentilor ce nu meritau)
      2. nu intrevad aceasta posibilitate in viitorul apropiat din mai multe motive:

      a. la noi se moare in scaun.
      b. scolile evanghelice sunt afaceri private sau francize,
      3. la noi nu exista scoli independente cum ar fi fostul LBC, actual LST din UK.
      s.a.m.d.

      • Multumesc frumos pt. raspuns.
        As fi vrut sa fac un master la modul onorabil dar nu cu dinozaurii de pe la noi.
        Putini doctori romani in teologie isi merita titlul.
        Dumnezeu sa aiba mila de noi.

      • daca vreti teologie pura, mai bine in marea britanie. la timisoara mai este un master pe asistenta in care sunt implicati fosti colegi de la london school of theology.

        mila este, ramine sa o accesam si sa se vada.

  11. – Institutia de invatamant superior baptista situata in Bucuresti, pe care ar fi vrut Paul Negrut s-o desfiinteze, este Facultatea de Teologie Baptista, nu?
    – Nu reusesc sa-mi dau seama cum a reusit Paul Negrut sa “obstructioneze” deschiderea unei facultati protestante la UBB Cluj. Acolo exista deja o facultate de teologie protestanta, adica Facultatea de Teologie Reformata. E vorba, probabil, de masteratul deschis de cativa baptisti la Facultatea de Studii Europene, dupa modelul celui de la Universitatea de Stat din Oradea, care a murit si el de ceva vreme. Cine stie, daca s-ar fi deschis masteratul la Cluj ar fi expiat oricum de unul singur (sau ajutat de celelalte 4 facultati de teologie, care pare-se ca nu l-au vazut cu ochi buni de la bun inceput.

    • da, era vorba de itb
      in ce priveste al doilea punct da, e vorba de master, dar era vorba si deschiderea unei alte facultati. pn este generic. asa cum atunci cu itb-ul ar fi fost vorba de uniunea baptista, ca era presedinte, nu de el personal. nu suntem copii, nu?

  12. Alex, nu-mi vine sa cred!
    Cum poti tu, un biet pacatos nemernic sa indraznesti sa-ti ridici privirile spre zeitatile negrutiene? Nu iti este frica ca Paulus Negrutus, zeul bunatatii, sa-ti trimita un blestem? Cum te legi tu, un muritor care-si traieste veacul pe dealurile Ghiorocului sa te legi de semizeii dorus hnatiucus si tundrus ilius, care aduceau ca ofranda divinitatii semintele studentesti?

    Din pacate fac parte din clasa de teologie considerata un copil nedorit (generatia 91-95, cred)si cum nu s-a putut face avortul la timp (ginecologul era undeva prin Londra, …), s-a propus o cezariana a clasei, undeva in anul 3. Locatie: Spitalul EMANUEL (iertare pt asocierea cu adevarata semnificatie a numelui EMANUEL), echipa medicala: PAUL NEGRUT medic specialist, medic anestezist: DORU HNATIUC, infirmier: Ilie Tundrea, copilul: clasa de teologie.

    A fost spulberata o generatie de oameni faini… oameni care acum lucreaza ca pastori, a caror biserici sunt deosebite.

    Am incercat sa tin ascunsa istoria petrecuta atunci…, da citindu-ti articolul, nu pot sa tac.

    Generatia 91, a avut harul sa traiasca alaturi de oameni deosebiti… Iosif Ton (care vorba vine, ne saluta si sta de vorba cu noi. Stimate paul negrut, de cate ori te salutam si ramaneam cu salutul, nu vorbim de crestinism, vorbim de bun simt), o generatie care a crescut in disciplina respectatului domn Radu Gheorghita (un om extraordinar), apoi ne petreceam serile impreuna cu Emil Bartos, un om deosebit. Apoi s-a produs cezariana… in care echipa si-a bagat mainile prin maruntaiele institutului. Si ca orice cezariana a fost nevoie de o clisma. De atunci… miroase inca!
    Imi aduc aminte ca in acea perioada, slugile doctorului, ascultau la usile saloanelor sa vada daca cumva preacucernicii studenti se desfatau in pacate carnale. Nu uit cum l-am surprins pe doru hnatiuc uitandu-se pe gaura cheii. JENANT.
    PARTEA BUNA? ooooooooooooooooo
    Multumesc lui Dumnezeu pt anii petrecuti la institutul emanuel. Pt oamenii care i-am intalnit, pentru formare mea… pt tot.

    Inchei aici!
    Ma napadesc amintirile… si cum ma aflu intr-o pasa proasta, prefer sa nu dau drumul baptofirii din mine.

    Pacat de institutul din Oradea, pacat ca oameni cu pregatire au fost pusi pe liber, pacat ca se cultiva nemusagul si lingaiala, pacat…

    Si un cuvant pt voi cei care in 95 v-ati incumetat sa faceti cezariana!
    COPILUL nascut prematur e bine sanatos cu o teologie biblica sanatoasa, un copil care acum a devenit un adult matur. NU V-A REUSIT CRIMA.
    Acum miroase a morga dinspre institut.

    Stimate domn Alex, te rog frumos mai pudreaza olekuta… limbajul nebaptist.
    CELOR DIN GENERATIA 91-95… Mult har acolo… pe unde sunteti

      • … si totusi, mai sunt. Eu unul cunosc din auzite (laudandu-ma ca sunt bihorean) unele lucruri cam albastre de pe la UEO de la fosti studenti, actual pastori sau … ce or fi ei. Cat despre Paulus… incep sa cred ca e exagerata vorba care spuneti “faceti ce zice popa” (fara apropo-uri!?)

  13. de aceea ai fost atat de “dur” cu noi la Betania Arad? atunci nu am inteles bine ceea ce ai vrut cu noi “nea sandule” dar azi i/mi dau seama ca ai stiut bine ce trebuie sa faci . Salutari si sarbatori bine cuvantate, din bihor un fost student de la betania() daca spun de sacueni bihor cred ca i/ti aminteste mai multe. Ma simt onorat ca am avut astfel de profesori:Handaric, Nadaban,Hubert, Neamtu…si multi altii. cu respect viorel bica

  14. Doamne mult material ar fi aici (adica in toate seriile astea) pentru un psihanalist sau un psiholog meserias.
    multe-s, mari si adinci frustrarile.

    pentru mine a fost un exercitiu cathartic sa citesc asa ceva; de fapt terapie prin gunoi ca sa pretuiesc mai mult ce-i bun.

    • ai dreptate. in anii 94-97 sa vezi cum ne strîngeam la cite unul acasa si ne ventilam frustrarile, ba chiar participa si cine a ramas pe la oradea. nu dau nume… si exista bariera profi-studenti peste care nu se trecea decit cu jertfe.

      ce sa zic? dupa experienta lbc nu imi imaginam ca o scoala normala sa nu functioneze tot asa. m-am inselat. chiar de mai multe ori.

    • vezi sa iei ceva de rehidratare…
      am senzatia ca exercitiul cathartic… ti-a provocat diaree!
      Apreciez sinceritatea ta de a ne spune ca terapia ta e prin gunoi…
      Inca un negrutian constipat…
      pacat
      si adevarul spus (chiar fara perdea), nu inseamna frustrare.
      daca adevarul e gunoi pt tine… pacat de studile tale.
      Cu umila iertaciune …

    • Mister Otniel Vereș, dacă tot e cu băgatul strâmbelor în loc de zâuabună aș zice și eu ceva: ba pe-a ta!
      Îmi permit că-s de-a Vrâncioaiei cu doctorat la dat la gioale, obiect de studiu la care matale ești sugar. Nu știu dacă Alex îmi permite dar mă risc.

      • la asa reactii ce pot sa spun, decit ca mi-ati reconfirmat prima idee

        se pare insa ca psihanalistii si psihiatrii nu ajung. lucrurile sint mult mai grave.

      • otniel draga, esti cam fixist. ai doar o idee.
        daca e murdarie, incepe si fa curatenie acolo unde am inceput.
        in rest spor la treaba si nu uita ce speri sa obti si cit ai obtinut in final. merita sa iti faci totalul ca sa nu ai surprize.

      • da, asa e sint cam fixist.

        dar voua vi se pare ca aveti mai mult de-o idee in toate aceste trei postari?

      • beietzica, uita-te la comentariile celor ce au predat la ibeo-ubeo sau au fost studenti si vezi ca esti o minoritate absoluta, dar bîzîitoare. si atit.
        paste fericit pe alte bloguri daca aici maninci gunoi. sa nu ti se aplece.

      • voi paste, stai linistit.

        in primul rind habar nu ai de mine, ce si unde am terminat si cit de baietica sint.

        in al doilea rind ii fericesc pe studentii care au scapat de persepctiva de a avea profesori ca tine.

      • uita-te la comentarii sa vezi ce spun acesti studenti. cit despre fond, se vede ca nu il vezi, doar faci gargara.

        nu ma intereseaza unde ai terminat, un search pe internet ar fi edificator dar inutil.

        esti copia celor ce scriau la europa libera sa protesteze ca postul de radio improasca romania, iubitul conducator si ciinii lui de paza ce il pupau pe la tv cu noroi! iata cine esti.

  15. Intrebare: Stiti cumva daca acest Tundrea care a fost unul dintre calaii de la Emanuel e chiar atit de “curat” pe cum pare? Eu am auzit ca ar fi fost “mutat” din lucrarea pastorala de la Bucuresti pe motive de curvie. Nu ne puteti spune cate ceva despre acest aspect? Pentru ca daca este adevarat inseamna ca Negrut a pus lupul sa pazeasca oile. Am avut colege la UEO care erau intrebate in privat de catre Tundrea daca se masturbeaza, cand, cum si unde…. Dupa ce a decedat prima sotie, ramas vaduv, in perioada de prietenie cu secretara sefa, a fost vazut sarutandu-se cu aceasta sub clar de luna in Baile Felix. Singuri in birou i-am gasit eu personal nu doar o data. Ar fi interesant sa gasim adevarul despre acest personaj.
    Va felicit pentru curajul pe care l-ati avut sa scrieti aceste lucruri.

    • tundrea si-a dat demisia ca pastor pt ca biserica sa nu sufere atunci cind a fost acuzat ca “a calcat peste linie”. din experienta cred ca a fost o acuzatie mincinoasa. nu s-a mai repetat, ceea ce inclina spre o acuzatie falsa. ma indoiesc si ca s-a sarutat cu cineva prin parc. singur in birou ar fi putut fi, dar sa nu fabulam. nu cred ca femeia a fost retinuta cu forta de tundrea in biroul sau.

      andrei, nu cred acest gen de acuze, la care se pretau “ei”. nu pot sa raspund cu aceiasi moneda, chiar daca ar fi adevarat. nu se potriveste cu gindirea mea, cel putin. acest post nu este un proces, nici o razbunare, asa ca sa o lasam mai moale. (daca as fi vrut asta, fi sigur ca as fi procedat in alt mod.) cindva, undeva, fiecare am facut ceva ce regretam sau am fost pusi in aceasta situatie de tertze persoane.

      in postarile mele ma refer de faptele publice, mai ales cele referitoare la conducerea unei institutii sau la procesul de invatamint.

      • Tundrea a fost prins in flagrant. A recunoscut in fata comitetului din care facea parte si diaconul Daniel Groza, diacon ce nu demult a fost prins si el in flagrant cu o “doamna” din Teleorman. Tundrea a abuzat de mai multe tinere din adunarea Betania din Popa Rusu 22. Totul a fost musamalizat intr-o adunare generala ordinara cand a cerut aprobarea bisericii sa plece in Anglia la studii, la interventia unui pastor care a facilitat si un turneu al corului in UK. Francis Trevour este numele acestuia, dar acesta nu stia ce hram poarta Tundrea. Drept pentru care suportul nu ia mai fost acordat si astfel Tundrea .. a rmas la Oradea. Doru Hnatiuc era cel mai bun prieten al lui Tundrea din vremea cand facea legea in acelasi fel la Constanta. O parte din tinerele care au fost abuzate sunt casatorite, o parte au plcat din adunare. Una dintre ele (Roxana X, nu retin numele de familie) a fost scarbita de Tundrea, ea fiind venita din “lume”. A plecat cu oroarea “adevarului” despre pocaiti. Una dintre tinere este sotia mea. Dar, dupa cum miile de baptisti se complac si sunt asa de usor de imbrobodit/pacalit, nu e de mirare ca isi merita pastorii. Pace voua si vorba cuiva mai sus, Domnul sa aiba mila.

  16. Pentru că mi-am băgat și eu nasul în pseudo-disputa cu O Vereș vreau să clarific poziția mea: nu mă deranjează opiniile sale privind subiectul articolului la care (nu) comentează ci faptul că intră într-o casă pentru prima dată (Blogul lui Alex) fără să bată măcar la ușă înainte de a arunca găleata cu lături. Adică dă dovadă de foarte proastă creștere și asta am taxat în principal. Restul poate afla de la psihiatrul său.
    Scuze Alex pentru intervenție, poți ignora dacă nu crezi că merită publicat.

  17. Văd o oarecare reţinere în privinţa caracterizării lui Marius David Cruceru. Se datorează unei prudenţe socio-politice (deloc condamnabilă dacă-i vedeţi şanse de “corectare” pe viitor), sau nu v-aţi făcut o părere clară? Dacă e prea delicat subiectul, ignoraţi-mă sau privatizaţi-mă.
    Cele bune

    • ce sa spun? afirmatiile sale din primii doi ani de dupa venirea la oradea contrazic ceea ce s-a intimplat dupa circa 3 ani la oradea. dar la fel ca unii ce m-au dezamagit profund in ceea ce priveste crestinismul (cap de lista titi bulzan şi paul negrut – probabil ca si eu pe ei) marius a ajuns si el pe lista. am fost prieteni sau asa am crezut eu. aveam impresia ca credem aceleasi lucruri. m-am inselat. nu pot spune ca a fost o despartire, ci o distantare ce s-a produs in timp si ca sa fiu sincer nu a fost dureroasa pt ca am evitat contactul cu el, neputînd să îmi explic ce se intimpla.
      personal, cred ca marius a ales o directie pe care eu am rafuzat-o. e decizia lui. cu o exceptie sau doua, cu marius nu m-am ciocnit, dar nu pot spune ca am fost de acord cu modul sau de a fi.
      cred ca facem parte din doua lumi diferite, asa ca sincer vorbind, tot ceea ce tine persoana sa ma lasa rece pentru ca am decis sa ma protejez. vorba aia, daca tot nu am un “cerc de protectie” ca al lui pn, cel putin sa imi pun in functie barierele!
      deci se pot trage concluziile.

      • ca fenomen, am putut constata ca au existat tineri ce i-au admirat pe unii crestini impozanti pina acolo ca s-au mimetizat. nu stiu daca modelele au bagat de seama mimetismul. in principiu nu e rau, dupa principiul calcati pe urmele mele caci si eu calc pe cele ale lui cristos, dar, departe de a ajunge la talia lui pavel. si aici au intervenit caracterul deficitar al unora dintre cei ce erau sau se pretindeau modele. de obicei exista o desprindere ce costa intr-un fel sau altul. am fost destul de precaut si independent in multe domenii si astfel am evitat schilodirea personala, dar nu pot spune ca despartirea in timp fata de unii oameni pe care ii consideram demni de urmat nu m-a costat ceva. dar totdeauna am preferat sa ma confrunt cu lipsuri materiale decit sa fiu sclavul unui faraon sau altul. interesant ca dumnezeu a binecuvintat aceasta alegere dincolo de ce mi-as fi putut eu inchipui. dar nici dracu nu a stat cu miinile in sin… ceea ce a dus la o dinamica interesanta ce face ca viata sa fie traita mai atent, mai alert, in dependenta de cristos sau altfel spus, cu capul in nori si cu picioarele pe pamint 🙂

    • Vă mulţumesc mult, mai ales pentru faptul că răspunsul a fost public. Cererea de “privatizare” a fost o greşeală pe care o regret, şi numai nobleţea dumneavoastră îmi reduce un pic din povară. Pentru clarificare, consider că bârfa nu poate fi publică, iar defăimarea are conotaţii negative doar când “victima” nu este o persoană controversată. Tot restul este dezbatere şi clarificare, asumată prin însăşi prezenţa publică şi condiţia umană a protagoniştilor, cu bune şi cu rele.
      Merg mai departe, nu cu o vivisecţie, ci cu ce aş putea să spun şi faţă către faţă, cu marele avantaj că aş putea vedea o parte din răspunsuri în ochi. Pe Marius îl văd ca pe un om sincer, având un radicalism fundamental arzător, ce se revarsă deocamdată mai mult decât dragostea surprinzătoare de care-l cred capabil. Dar, spre deosebire poate de cei cu care momentan luptă alături pentru a face bine, un bine legitimat prin cunoaşterea de profunzime şi fineţe de care e capabil, dragostea la el e încă pusă conştient sub obroc, cel puţin în public, în virtutea unui program de nobil şi riscant sacrificiu. Poate dacă s-ar putea vedea din exterior, l-ar şoca asemănarea cu Alin Cristea. Forma în care faci binele asumat devine, din păcate, fond — prin pierderea măsurii cu care loveşti în acţiune (ciudat la un cunoscător al artelor marţiale). Aştept, poate că se vor debarasa la un moment dat de Marius, când va încerca să facă alt bine, mai mult şi mai adânc decât cel dictat de oportunismul fără scrupule care însoţeşte uneori strategiile autoamăgiţilor.

  18. Am intilnit de-a lungul timpului tot felul de absolventi ai UEO si am fost surprins sa observ ca multi dintre ei au ramas cu un gust amar dupa experienta scolara de acolo, unii cu traume sufletesti destul de grave. Aveau, acesti absolventi, un fel de a vorbi, referitor la diriguitorii acelei scoli, impregnat de teama, o teama aproapa sacra, un respect mult mai profund decit ar fi fost necesar, o deferenta aproape patologica. Inteleg ca este o scoala teologica ce se vrea conservatoare, dar nu inteleg cum de este posibil sa cultivi o asemenea forma de anihilare a constiintei decit, doar, daca tu insuti, drept conducator al scolii, ai sechele sufletesti cu totul si cu totul de nerezolvat!? Ma rog, este o simpla interogatie.

      • Da vinicius. Corect spus! Dar au existat doua generatii scapate de teroare. Cunosc pe foarte multi dintre ei. Sunt oameni deosebiti, cu lucrari deosebite!
        Pana sa apara la UEO ”trinitatea” umana, lucrurile au mers inspre bine in UEO.
        Metoda comunisto-spirituala de anihilare in UEO se aplica acum la scara larga in Uniunea Baptista. Sunt multe Comunitati Baptiste (si nu numai)care practica acest sport.
        Cunosc cazuri evidente in ARAD. Stiiiiii ce e trist? Faptul ca lumea evanghelica tace… acopera… se complace… devine complice… la atatea crime savarsite in numele baptismului. Iata motivul pentru care nu mai vreau sa ma numesc baptist sau struto-baptist!

  19. Teologia azi este in putere si o mare modernizare in toate gruparile fiinca ea este pe deplin finantata si a ajuns la o mare modernizare prin care se educa persoanele in mod aparte atit teologic ,chit si scriptural ,urmat de cursuri de pshiologie prin care cei care ishi iau diplomele de pastori ,doctori evanghelici sa fie abili in expunere si grupurile sa fie largite si marite pentru cota de sponsorizare si a ajunge la nivel de modernizare si lux dupa cum putem sa vedem multe institutii care sau ridicat in ultimul deceniu!!E foarte bine ca sint institutii teologice si expun programe spirituale ,dar este trist si dureros ca acestea nu ajung sa transforme persoanele licentiate in adevarti pastori ,ucenici si doctori evanghelici care sa se jertfeasca pentru slujirea lor si semenii lor!!!Multi uita ca au plecat de la saracie ,nevoi si neajunsuri si dupa ce ishi iau licentele devin o stralucire cu multa mindrie la fel ca satana!!Foarte intelepti si greu de a mai putea sa stai la discutii deschise si fratesti ,iar in nevoi si in necaz ,daca ai cazut ,esti evitat ,izolat si ocolit !!!Daca shansa o ai sa fii un grad de rudenie mai apropiat si iti faci bine jocul pentru pozitia care ajungi sa o detii ,mai esti ajutat cu un servici ,cu o functie si uite asa cercul se formeaza!Pe chind domnul Isus Hristos a avut unde sa ishi puna capul sa doarma?A dorit ca ucenicii sa comanduiasca si sa locuiasca in lux si cu salarii duble fata de celor care le predica?Realitatea este greu de inteles si dupa cum nu am reushit pina in prezent sa luam exemplul DOMNULUI ISUS HRISTOS si al ucenicilor si primilor crestini ,deacum inainte va fi si mai greu fiinca credinta multora va disparea si dragoatea multora se va raci si astfel implinirile profetice ajung sa aiba implinire si cu noi dupa cum au avut implinire si cu cei scrishi si descrishi in sfintele scripturi sau in alte scrieri!!Adevarul ESTE UNIC SI NESCHIMBAT ,IAR CEI CARE ZI SI NOAPTE CUGETA LA LEGEA DIVINA SI ISHI GASESC PLACERE IN EA AJUNG FERICITI ,CHIAR DACA TREC PRIN ACESTE INCERCARI CAREE AZI VEDEM CA TOT MAI MULT SE ACCENTUEAZA SI SE DEZLANTUIESC IN LUPTE CA IN PARTIDELE POLITICE!!!!

  20. mai domnule Otniel…da rotund te mai dai…nu te vezi ce patratos si artagos esti? Aveam si eu pe vremuri la firma un catelus …Otniel…era catelusul de serviciu. Latra toata ziua…cand se apropia cineva de biroul meu…cam asa faci tu cand se apropie cineva de UE/ul tau.Pardon…al tatucului vostru!

  21. A 3-a persoana care ascutase de fapt Holograf era spudenta in anul I la litere si apartinea din punc de vedere administrativ de Universitatea Oradea – Facultatea de Litere . Asa ca nu se puteau atinge de ea, nu o puteau exmatricula , nici trimite acasa pt un an sa-si revizuiasca atitudinea.Puteau doar sa-i suspende cazarea in campus si eventual sa o atinga la note pe partea de teologie baptista.
    In schimb din grupa de TB-AS care eram la Universitatea Oradea si eram cazati in campus , pina in anul III , am fost cel putin 8 persoane care am ales sa ne transferam la stat de tot , renuntand la partea de teologie pentru a reusi sa terminam facultatea totusi .

      • am ajuns si eu azi sa vad cele scrise pe aici.da, am fost si eu studenta la litere vreo 2 ani ca m-au lasat puterile si am parasit arca dupa 2 ani de clenciuri si nenumarate mizerii indurate din partea lui trioului,vad deja celebru pe aci,hnatiuc,tundrea si negrut.
        am venit la oradea dupa ce radu gheorghita a fost de nenumarete ori la deva si a laudat institutul si lucrarea de acolo. am pasit deci plina de buna credinta si incredere ca voi face voia domnului. o doamne ce naiva am mai putut sa fiu.
        paul negrut nu m-a intrebat daca m-am masturbat dar pt ca imi murise tatal de cateva luni si nu reuseam sa-mi revin din depresie m-a acuzat ca sufar de ceva complex oedipean. l-am afurisit in gand si nici ca m-am mai dus sa ma psihanalizeze.are omul asta ceva diabolic in el ceva de groaza.
        colega mea de camera si prietena mea a timut o petrecere de ziua ei,desi petrecere e cam mult spus totusi pt ce a fost acolo motiv pt care ne-am trezit duse si puse de hnatiuc sa dam declaretii intr-un birou intunecat cu o lampa bagata in ochi…daca nu era elegantul birou ma credeam in beciurile comuniste.pt ca eram la litere nu au putut sa ne exmatriculeze si ne-au dat mustrare scrisa.cred ca si la parinti si la biserica au trimis.
        protestul meu atunci a fost ca ne-au cercetat si ne-au acuzat la fel pe o gramada.precizez eram in doliu si depresie nu am fost un participant activ ci mai mult o prezenta dar ciu ce i-a pasat.
        in vacanta din anul 2 in semn de mare protesc am migrat la ortodoxi.a tinut capela atunci cu studentii am fost date exemple…..
        pe danut manastireanu as vrea sa-l salut a fost unul dintre profii cu care stateam de vb su dupa ce se termina cursul nu era grabit sa plece sa ne lase fara raspunsuri,ne aducea rticole din dilema…numai de bine din parteamea.
        a fost o perooada de trista amintire ma bucur ca am scapat.pacat ca vrem,e de multi ani credinta mea a fost pusa la grea incercare.multumesc domnului ca acum mi-am revenit.

      • lăcrimioara, puţini au avut curajul să spună ce ai spus tu. slava domnului că ai scăpat, unii au îndurat şi au rămas, sau s-au reîntors. au fost stoici.

        e ciudat că unii încă mai cred că poţi clădi împărăţia lui dumnezeu cu oameni ca cei menţionaţi de tine şi prin metodele lor.

  22. Nu prea ati precizat in postarile voastre despre pedagogi ca si Mitica Rusu, mare sef, venea la cei din anul I si cauta turnatori. Dar multumesc Domnului pentru colegii pe care i-am avut, si profesorilor din pacate ei nu mai sunt pe acolo sau din fericire.

    • da, l-am omis pe mitica. probabil ca reactie la multumirea conducerii pt felul cum si-a facut treaba a emigrat in canada si a lucrat ca brutar. si el si sotia sa mi-au fost studenti la ff. nu cred ca lucreaza in domeniul eclezial, parca el este diacon totusi.

  23. cat se poate bucura Satan ca aveti atatea resurse sa investiti pentru a va bate joc unul de altul, oare care dintre voi se mai poate ridica sa vorbeasca in Numele Domnului,indiferent de care parte a taberei va situati?! Chiar nu va ganditi de ce fel de ganduri sunteti manati?! Ati ales sa va terfeliti in public, va faceti voi dreptate prin razbunari din condei. Sunt un simplu crestin si ma doare atat de mult ca nu stiti sa va abtineti sa va infranati “limba”, demolandu-le spiritualitatea celor cu o credinta mai firava.Domnul sa se indure de noi.

      • va dati seama de cata ironie sunteti capabil, asta este invatatura pe care Duhul Sfant va indeamna sa o dati altora?!(sunt intrebari retorice nu au nevoie de raspuns). Imi este de mila de dumneavoastra, chiar aveti mare nevoie sa primiti indurare dupa modul in care “ciupiti” de parca v-ar fi incoltit cineva,nu e mare lucru sa iti dai seama ca Satan se bucura de orice rau facut, iar persoana in legatura cu Satan e cel care-i implineste planul distructiv. reflectati fara sa raspundeti, zideste pe cineva toata insiruirile ale de cuvinte prin care provocati la dezbinare?!(chiar daca aveti dreptate desi nu ma intereseaza). pocaieste-te omule!

      • daca nu te intereseaza de ce tot citesti? de ce nu te iei si de pastori care spun de la amvon lucruri mult mai rele, mai plictisitoare si insira mai multe baliverne?

        paşte si predica pe alte bloguri mai pocaite!

  24. Cand am ajuns la IBEO in 1996, terminasem deja un an la Timisoara si cateva luni la facultatea de teologie ortodoxa din Oradea. Totul mi s-a parut extraordinar. Trebuie sa mentionez ca venisem sa studiez Biblia si sa aflu mai multe despre Dumnezeu. Eu nu veneam dintr-o familie de pocaiti si nu citisem Biblia inainte, spre deosebire de colegii mei care stiau Biblia pe de rost. Am considerat un mare privilegiu ceea ce mi se oferea acolo, in comparatie cu ceea ce li se oferea altor studenti din tara. Spre exemplu, daca la Timisoara toata “lteratura de specialitate” se gasea intr-o cutie de carton cu carti donate unui profesor de-al meu in timpul unei vizite in UK, aici aveam acces la sute, poate mii de carti de specialitate (unele mai noi, altele mai vechi, dar pentru mine necunoscute inca). Aveam profesori care cunosteau materia pe care o predau, spre deosebire de alte facultati unde faceam tot felul de materii care nu aveau nici o legatura cu asistenta sociala, doar asa sa ne aflam in treaba, pentru ca alti profesori e nu erau. Un alt lucru bun era ca nu eram prea multi studenti intr-un an – de fapt eram vreo 10-12 intr-un an – facultatea nu era o fabrica de facut asistenti sociali, ci fiecare student isi cunoastea colegii, profesorii il cunoasteau pe el etc etc. Salile de clasa erau mici, dara sta pentru ca nu erau prea multi studenti intr-un an, cel putin asa cred eu. Nici pana azi nu stiu ce rost aveau coridoarele alea largi si intunecoase, insa…Mi-a placut pana si faptul ca nu se copia si profesori nu te defavorizau, cu toate ca eu eram de multe ori prea directa si raspundeam fara sa ma gandesc prea mult, spunand mereu ce imi trecea prin cap. Ma temeam de represalii, dar nu am avut parte. Mi s-a parut ca am invatat asistenta sociala acolo, si teologie. In politici nu am fost implicata de niciun fel ….nu stiu nici azi cine are dreptate sau nu. Mie mi s-a parut clar de la inceput ca era o institutie conservatoare, cu principii fundamentaliste, nu stiu de ce sunt multi asa de surprinsi – mie chiar nu mi s-a parut ca acest lucru a fost facut pe ascuns, ci spus pe fata, clar si raspicat. Daca mi=a placut asta sau nu…nu m-a interesat atunci, eram super incantata de biblioteca, de colegi, de unii profesori de tot. M-am simtit privilegiata sa fiu acolo…imi pare rau sa aud de problemele prin care trece azi UEO…asta e…sincer nu stiu cine are sau nu dreptate, sper doar sa nu aiba toti laolalta de suferit de pe urma acestor certuri.

    • te invidiez, insa cred in acelasi timp, fara sa crezi ca as vorbi rau despre tine, ca in perioada aceea ai fost “in lumea ta”. te-ai bucurat de tot ce ai scris mai sus fara sa fii “atinsa” de alte lucruri. e bine, e rau? Dumnezeu stie!

      • am fost în lumea mea. era un pic diferită. am încercat să fac altceva, eram stresat de doctorat, apoi lucrurile s-au complicat. nu aș mai vrea să pun pe blog ce s-a întîmplat dar n-a fost vesel deloc. erau lucruri mult mai grave și mai murdare decît cele descrise deja. dar poate am doar eu impresia pt că mi s-au întîmplat mie. oricum sunt subiectiv.
        dacî adresa ta de mail merge si mai conversăm poate vom afla mai multe…

  25. dragilor, situatia e dramatica, in 2007 a trebuit sa-mi dau demisia din slujba de pastor la Biserica Baptista din Seini, pt ca unii asa zisi pastori au avut grija de asta prin acuzatiile pe care mi le-au adus, mare parte neadevarate! Unul dintre aceia Puie Gavril a fost confruntat direct in adunarea generala de o femeie din Biserica de tentativa de curvie, dupa ce Comunitatea condusa de clanul Emanuel il tolereaza de zeci de ani de pacatul curviei si de 8 ani sta fara nevasta, sotia fiind plecata in Austria de multi ani la sora ei! Probabil ca asa ne invata pavel sa stam despartiti de neveste 8 ani in vederea postului si a rugaciunii…………..
    Am atatea de spus, dar ma opresc. Deocamdata, astespt reactiile mai marilor nostri episcopi ……………………………………………

  26. Pentru cei care ne-am dus la UEO cu buna-credinta, din dorinta de a STUDIA serios, fara sa cunoastem nimic din ce se intampla acolo … anii studentiei au fost un o stare de soc permanent. Poate ar fi trebuit sa cercetam mai abitir si apoi sa decidem.

    In cele ce urmeaza, nu vreau sa sun tendentios (se poate sa nici nu publicati comment-ul, it’s up to you – i won’t mind). Dar se poate dovedi util pentru “boboci”, sa stie la ce se inhama si sa nu aiba asteptari nerealiste.

    Este vorba despre perioada 2004-2008. Poate lucrurile s-au schimbat intre timp (caz in care comment-ul meu nu-si mai are rostul).

    Un duh de inrobire plutea in aer (exemple banale: “nu asculta nici un post de radio necrestin, ca te dau ASTIA afara” – de parca ar fi trebuit sa stiu cine sunt ASTIA, “nu ai voie sa porti biuterii”, asta doar ca sa aiba sotia lui PN exclusivitate in ce priveste purtarea de bijuterii – niste brose scumpe, vizibile din spatiul cosmic).

    Trebuia sa inveti fara sa chestionezi prea mult si fara sa deranjezi … asta este ceea ce m-a nedumerit cel mai mult. Ni s-a dat de inteles, noua – curiosilor, necredinciosilor, “Tomilor”, ca suntem neadecvati si deplasati … Puneam prea multe intrebari si prea provocam autoritatea.

    Nivelul academic, cel putin in acea perioada, lasa mult de dorit, desi ni se tot spunea ca lozinca UEO este integritate si excelenta!
    Sistemul de notare tinea cont de cat de bun esti la burtologie, nu teologie (asta in conditiile in care unii dintre noi eram obisnuiti sa invatam riguros). Aveam colegi care nu invatau nimic, nu cunoasteau chestiuni de baza, scriau de la Adam si terminau cu Ioan si ai lui 4 calareti, treceau putin si pe la Pavel – repetau acelasi discurs la fiecare examen si erau recompensati pe masura, 9 sau 10. Cand l-am confruntat pe unul dintre profesori (la Istoria Bisericii) cu privire la nota pe care am luat-o (nu ca ar fi contat foarte mult in sine, ci pentru ca ar fi trebuit sa reflecte cunostinele), a trebuit sa reciteasca lucrarea de 2 ori, Dupa jumatate de ceas a “gasit” ca am omis niste “amanunte esentiale”. Bineinteles ca nu exita barem, metodologie sau cel putin nitzintica pedagogie.

    La examene, Doru Hnatiuc spunea ca este “mare harul” si iesea din sala … sa vedeti ce inspiratie subita la colegii nostri … viitori pastori care vor cere mirenilor corectitudine si integritate.

    Jocurile psihologice … care-i placeau lui PN … se pot scrie scenariiii ….
    Sunt foarte multe de spus (poate se incumeta vreun literat si isi pune pana la contributie). Dar m-am intins mai mult decat permite locul si vremea.

    Just be awear

    • ana, aș putea spune că un ochi rîde, altul plînge. aceleași metehne le avea sistemul înainte de 1994. lipsa baremelor am sesizat-o oficial și cu chiu cu vai s-a făcut oficial așa ceva în 2003 parcă. despre pedagogie sau metodologie, ce să spun, cam mergea pe sistemul io mă fac că vă predau, voi vă faceți că-nvățați. era ceva nou în 94 cînd am apărut și trebuia să începi de undeva, dar după atîția ani ar fi trebuit să se schimbe ceva, nu?

      frica într-o instituție de învățămînt e mortală atît pentru moralul studenților cît și al profilor. teologia creștină nu s-ar fi dezvoltat dacă la începuturi nu puteai gîndi și întreba de frică.

      în ziua cînd am plecat de la ueo stăteam pe hol așteptînd o semnătură pe actul de lichidare. proful tău de istorie a ieșit dintr-un birou, m-a văzut și și-a întros brusc privirea ca și cînd nu m-ar fi văzut sau a văzut ceva spurcat… i-am fost prof și coleg. you know what I mean…

      dacă s-ar apuca un specialist în psihologie să expună marile devieri ale psihologului PN în materie de psihologie (la care ține ff mult că pt asta s-a dus la bucurești să fie atestat ca psiholog principal, deși nu a profesat cu carte de muncă pentru așa ceva zeci de ani), probabil că ar cădea obiectiv, după grilă. sincer mă tot întreb care au fost intervențiile la care a recurs pt a obține calificarea… dar nu sunt psiholog. cu toate astea mă întristez că a nenorocit oameni.
      aceiași persoană cu broșă îi spunea cu ani în urmă ai grijă P, mîndria vine înaintea căderii…

      îți propun o lectură interesantă, ca să vezi pînă unde merge chestia cu mîndria îți trimit un articol pe mail.

  27. Trebuie a recunosc ca citesc cu o placere aproape masochista (sa-mi scuze limbajul cei ultra-spirituali) ceea ce scrieti. Si eu am fost student la UBEO, exmatricualt din motive juste, insa confirm 90% din ceea ce ati scris mai sus, celelalte 10 procente fiind din categoria lucrurilor pe care nu le-am apucat. Nu ca ar fi fost nevoie de confirmarea mea, o fac doar pentru aceia care, citind, ar fi ispititi sa creada ca faceti/facem parte din categorie celor “care arunca cu piatra”. Nu, multi au primit piatra in scafarlie si acum doar povestesc despre cat de mica sau mare a fost. Imi place stilul in care scrieti, va admir.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s