Re-citirea Bibliei: Levitic


Ciudat, dacă nu şocant pentru un creştin charismatic ar trebui să fie citirea primelor cinci (cel puţin) cărţi ale Vechiului Legămînt. Niciunde nu sunt pomenite duhurile aducătoare de boli, nenorociri şi alte ponoase. Ce logică şi „mecanică” pare Legea lui Moise: faci asta primeşti asta; nu faci, nu primeşti; faci pe dos sau rău, vine consecinţa din partea lui Dumnezeu. Cine ştie, o fi fost şi Moise prea ocupat ca să le mai explice realităţile spirituale de dincolo de „ce se vede”… Dar ciudat, nu bîntuie duhuri, spirite, demoni. În afară de ţapul de Azazel, nimic malefic nu tulbură pacea poporului Israel, în afara lui Dumnezeu care spune că îi va lovi cu boli, sabie, pustiire, animale sălbatice, etc. Cum vrăjitoarele erau lichidate din stoc, mă întreb cine i-a înştiinţat pe israeliţi despre „lumea de dincolo”? Nu aveau voie să cheme morţii, să ghicească şi să facă vrăji. De trei ori se repetă interdicţia „să nu fierbi mielul în laptele mamei lui”, ce vine parcă de niciunde (această tehnică este frecvent întîlnită în logica pasajelor). Oare mîncarea asta cu lapte şi carne în loc de lapte şi miere o fi avut gust extrem de bun de Dumnezeu îi atenţionează de trei ori să-şi pună pofta-n cui? Deloc. Aceasta nu era decît o prohibiţie a unui ritual cananit de vrăjitorie pe care puteţi să-l descoperiţi citind Culegere de texte cananite tradusă în limba română înainte de revoluţie. Dar, rămîne interesant şi faptul că preotul nu sfinţeşte casa, ci constată dacă casa era „bolnavă” sau curată. El nu face nimic în Levitic. Ce păcat, ar fi putut să facă ceva bani! 

În Noul Legămînt vedem că duhurile îşi făceau veacul prin pustie. Oare de ce acolo, că dacă voia să facă rău trebuia să îi atace sau influenţeze pe oameni care nu prea rezistau în pustie? Probabil din două motive. Unul ar fi că moartea survenea cu o probabilitate mai mare în pustie, conjunctura morţii fiind învăluită în oarecare urmă de mister. În al doilea rînd, parcă tot Azazel ăsta ar fi de vină.  Lev 16:22 spune după ce Aaron arunca sorţii pentru doi ţapi, unul pentru Domnul şi unul pentru Azazel, iar după ce sorţii îl vor indica  acesta să slujească viu pentru ispăşire, adică după jertfa viţelului şi a celuilalt ţap, încărcat cu toate fărădelegile, călcările de lege, păcatele lui Israel Ţapul acela va duce asupra lui toate fărădelegile lor într-un pământ pustiit; în pustie, să-i dea drumul. După ce va duce în pustie ţapul, cel ce a făcut slujba acesta trebuia doar să-şi spele hainele şi să îşi spele trupul, şi era curat, putînd intra în tabără. De-a dreptul ciudat! O spălare mecanică a celui ce putea fi infectat de toate relele pe care le-a făcut Israelul? Sună de-a dreptul liberal! Ei, am auzit şi eu continuarea poveştii ce spunea că după aceea ţapul de Azazel înebunea şi rătăcea prin pustie. Doamne fereşte să te fi atins de el! Dar poate e doar poveste. În orice caz, un israelit putea gîndi că nu toţi ţapii au murit în pustie şi că bîntuiau pe acolo o sumedenie de urmaşi cu coarne, care mai de care mai periculoşi, de unde se puteau întoarce înapoi toate fărădelegile pentru care s-a făcut ispăşire. Deci era normal ca în deşert să fie duhuri rătăcitoare.

Grija faţă de sfinţenia poporului alternează cu grija faţă de săraci şi străini. Cînd este vorba de ceva extrem de important în domeniul spiritual, de exemplu, Vorbeşte întregii adunări a copiilor lui Israel, şi spune-le: Fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt, Eu, Domnul, Dumnezeul vostru, legea introduce o aparent banală indicaţie materială şi la îndemîna sau latitudinea israelitului de rînd, fără cine ştie ce treinig în domeniul levit sau academic: Când veţi secera holdele ţării, să laşi nesecerat un colţ din câmpul tău, şi să nu strângi spicele rămase pe urma secerătorilor. Nici să nu culegi strugurii rămaşi după cules în via ta, şi să nu strângi boabele care vor cădea din ei. Să le laşi săracului şi străinului. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru. Dar, parcă nu-i prea spiritual să te îngrijeşti de srăini şi săraci pe cheltuiala ta.

Oare are asta vreo legătură că în ziua ispăşirii dacă în anul de sabat oricine din popor ce nu se smerea trebuia nimicit din poporul lui? Israele, Israele!

Celor mai slabi de înger nu le recomand să caute o reprezentare grafică a ţapului lui Azazel, nu de alta, dar vor da de aşa-zisa biserică a satanei şi alte situri pline de draci şi conform practicii din Vechiul Legămînt ar trebui să fie spălat cel puţin monitorul şi s-ar putea să se degradeze.

20 comentarii la “Re-citirea Bibliei: Levitic

  1. Şocul respectiv nu ar trebui să-l aibă numai charismaticii, orice creştin ar putea să se întrebe mirat de ce este o atât de enormă falie între demonologia Vechiului şi a Noului Testament. Nu am citit încă niciun tratat de demonologie, dar problema asta m-a preocupat destul de tare o vreme. L-am întrebat mai demult pe Vaişamar, şi mi-a zis că ar trebui studiat iudaismul intertestamentar. OK, posibil să descoperim cum s-a făcut tranziţia, dar nu asta mă interesează neapărat, ci faptul că însuşi Mântuitorul s-a conformat demonologiei timpului, folosind-o din plin şi îmbogăţind-o cu informaţii. Ori admitem că El nu a vrut să-i şocheze şi s-a mulat pe superstiţii şi credinţe naive, ştiind că Adevărul le va acoperi până la urmă, ori le luăm ca atare fără să crâcnim, şi eventual încercăm să armonizăm VT la NT în privinţa asta, nu invers. O dogmă similară cu a Trinităţii ar rezolva problema, cert e că nu se poate trece nici peste VT, nici peste NT. Isus Cristos a vorbit despre duhuri, a vorbit cu ele şi ele I-au răspuns, ucenicii nu ştiau de ce duhuri sunt locuiţi, iar în Petru a fost cazat temporar chiar Satana.

    • am incercat si eu o explicatie a conceptului de satan in nt. mi-a reusit partial. proful m-a intrebat daca o sa il public in romania. i-am spus ca nu cred. lui i-a olacut, mie imi parea prea liberal. cine stie?
      cred ca realitatea ultima este cea dezvaluita de isus, perioada intertestamentara, pe nedrept numita asa, este bogata in draci etc. sunt multe explicatii posibile, prefer sa ramin la singura plauzibila cea din scriptura. altfel totul se complica.

    • Duhurile rele sunt prezente si in VT. Culmea e ca sunt trimise uneori de Domnul.
      .
      Jud 9, 23 – Atunci Dumnezeu a trimis un duh rău între Abimelec şi locuitorii Sihemului, şi locuitorii Sihemului au fost necredincioşi lui Abimelec.
      .
      1 Sam 16, 14 – Duhul Domnului S-a depărtat de la Saul; şi a fost muncit de un duh rău care venea de la Domnul.
      .
      1 Imp 22, 21 – Şi un duh a venit şi s-a înfăţişat înaintea Domnului şi a zis: „Eu îl voi amăgi.”
      .
      2 Cron 18, 21 – „Voi ieşi”, a răspuns el, „şi voi fi un duh de minciună în gura tuturor prorocilor lui.” Domnul a zis: „Îl vei amăgi şi vei izbuti; ieşi şi fă aşa.”
      .
      Is 19, 14 – Domnul a răspândit în mijlocul lui un duh de ameţeală, ca să facă pe egipteni să se clatine în toate faptele lor, cum se clatină un om beat şi varsă
      .
      In NT, am avut mereu impresia (n-am studiat) ca ele sunt trimise de Satana.
      .
      Dar referitor la ispasire, si Cristos a patimit dincolo de poarta. A iesit din cetate. E tot un fel de pustie?

      • isus trebuia sa implineasca vt in ceea ce priveste ispasirea. n-am sustinut ca nu erau duhuri ci diferenta dintre levitic si practica charismaticilor de azi (a unora mai extremisti). cu duhurile e cam cum zici tu, este vorba despre asa-zisul „consiliu de coroana” unde satana era un fel de catzelul boierului. in vt tot ce se impotrivea intrarii israelitilor in tara promisa era(u) satana, adica impotrivitorul(impotrivitorii). aici dzmnezeu este descris ca si suveranul absolut caruia nimeni si nimic nu putea sa ii reziste. situatia se complica in lirteratura apocaliptica de ce apare in sec 3-2 inainte de cristos si dupa. cartea lui enoch in special. aici este o intreaga demonologie, satan fiind unul dintre cei multi. dupa aparitia lui isus cristos pe pamint el devine seful (sau poate era) demonilor. de aici cele doua feluri de a vedea totul: el este inamicul lui dumnezeu, el nu se poate sustrage puterii lui dumnezeu. aici intervine si anihilationismul si reconcilierea totala din final, unii suntinind ca in final si diavolul va fi mintuit. e un domeniu vast, destul de nesigur si bineinteles subiectiv. dar sa nu uitam cine e tatal minciunii si cine este adevarul.

  2. Trebuie sa fie diferita abordarea demonologica, fiindca altfel n-ar avea noima „inainte de” Cristos si „dupa”.
    Deci dusmanii evreilor erau posedati de Satana? Erau slujitorii lui? Pai, ei erau ucisi…
    Dupa Jertfa, nu mai luptam impotriva carnii si sangelui, nu mai taiem pe capete, nu mai luam trofee ca Samson, ci luptam impotriva demonilor care se afla in spatele oamenilor. Cum se face asta concret?

    • unele afirmatii ale lui isus fac ordine. Isus le-a zis: „Am văzut pe Satana căzând ca un fulger din cer” (Luca 10:18) care se regăseste in apocalipsa.

      nu cred ca dusmanii israelitilor erau posedati de satana, ca altfel nu se explica cum naomi si rahav au ajuns in popor. daca ne uitam la daniel acolo ingerul lui dumnezeu (si oastea lui) se lupta un timp destul de lung cu capetenia unui alt neam. aici apar animale ce simbolizau-reprezentau neamuri. deci se complica. aici marea discutie daca cartea a fost scrisa inainte sau dupa evenimente. daca era scrisa dupa ce mai conteaza? n-are nici un efect. are sens daca cartea este scrisa inainte. ce este in spatele realitatii, asta e intrebarea. nestiinta noastra ne face sa nu vedem ce este sau dorinta de a plasa responsabilitatea intr-un domeniu invizibil, gasind justificari. daca citim vt vedem ca blestemul este pedeapsa prin care actioneaza dumnezeu. conform teoriei charismaticilor blestemul prinde radacini, actioneaza si poate fi lichidat, de parca ar fi unealta satanei. nu mi se pare ca e asa. astia nu prea citesc vt.

      concret? raspindind evanghelia si traind o viata fara pacat. in apocalipsa se mai poate vedea ce nu ii place lui dumenezeu la unele biserici. probabil ca ar trebui sa facem o paralela sa vedem care sunt cerintele ce se inscriu in aceleasi limite azi. pacatul nu este personificat. nu are coarne.

      • Nici eu nu cred că dușmanii israeliților erau posedați. Pur și simplu slujeau altcuiva. (Naomi și Rahav puteau intra în poporul sfânt și după o de-posedare. Bine că Textul tace în legătură cu astfel de detalii!…)

        Reprezentarea prin animale sau prin ființe hidoase, grotești e… unanimă. Atunci ne-am putea întreba dacă ar trebui să rămânem indiferenți la textele vizionarilor care spun că L-au văzut pe Isus sau au văzut iadul și demonii.

        Ascultarea ar trebui să fie cheia. Cine ascultă de Dumnezeu intră sub binecuvântare. Cine ascultă de Satana intră sub blestem. Cristos S-a făcut blestem, așa că blestemul generațional poate fi întrerupt. Problema e că nu știm cum să facem asta la modul concret. Repetăm lozinci: Cristos a murit pentru noi… Suntem salvați etc. Nu știu câți înțeleg crucea în mod real. La fel, nu știu câți carismatici care repetă formule de eliberare au o înțelegere practică a ieșirii de sub blestem.

        A răspândi evanghelia e de folos. A trăi fără păcat e o imposibilitate. Ridicăm ștacheta la un nivel pe care nimeni nu-l poate ajunge. Așa se întâmplă că, la vârste înaintate, oameni care au stat zeci de ani în biserică îți răspund că nu sunt siguri dacă-s mântuiți, fiindcă ei au încercat să nu păcătuiască, dar n-au reușit chiar în toate privințele. E trist!

        Eu am întrebat cum se duce concret lupta împotriva puterilor întunericului. Dacă ai în biserică oameni violenți, curvari, alcoolici, schizofrenici, paralitici, canceroși etc., oamenii aceștia au în spatele lor duhuri rele, de care ar trebui eliberați? Sau e suficient să fie excluși o vreme (mai ales primele 3 categorii)?

        Da, nu există demonologie 100% corectă, însă oamenii sunt mult mai mult înclinați să Îl studieze pe Dumnezeu decât să-l studieze pe cel cu care trebuie să se lupte zi de zi…

        De aceea sunt atâtea atacuri la persoană, fiindcă vedem cum cineva greșește și ne blocăm în om, în condamnare și în judecată. Dacă am vedea că a fost înșelat, așa cum vede Dumnezeu, atunci ne-am duce dincolo de „carne și sânge”, și am lupta cu Înșelătorul…

      • in principiu acolo unde e cristos nu ar trebui sa fie si satana. cei ce au crezut in cristos nu au mai fost exorcizati, charismaticii spun ca nu e bine, pacatele sunt cauzate de duhuri si ele trebuie exorcizate. in biblie pacatul nu e personalizat, si nu sunt duhuri. carismaticii exorcizeaza crestinii care pacatuiesc sau persevereaza intr-un pacat. incepi sa te gindesti daca nu au dreptate cind vezi cite se intimpla si n-ai explicatie logica pt ca crestinii ar trebui sa traiasca altcumva. dar ioan spune ca e imposibil sa fie cineva fara pacat si ca solutia e dragostea si curatirea, nu exorcizarea. pe de alta parte pavel in corint nu il exorcizeaza pe campoinul pacatelor ci il pune sub disciplina, pentru o vreme, nu il alunga.
        probabil ca ar trebui sa:
        1. fim mai echilibrati in ceea ce priveste legea si harul
        2. sa fim mai constienti de gravitatea pacatului
        3 sa luam in seama realitatea lumii spirituale care nu este doar draci si demoni ci si ingeri ai lui dumnezeu ce lupta impotriva d&d (rareori cei ce exorcizeaza ii vad pe ingerii lui dumnezeu, de cele mai multe ori doar d&d)
        4 sa mentinem un echilibru intre realitatea materiala si cea spirituala, ambele aflindu-se sub controlul lui dumenezeu
        5 sa fim atenti la ocaziile pe care ni le scoate dumnezeu in fata si sa le fructificam. daca nu punem practica de acord cu teoria pierdem pt ca acum e prea multa teorie si prea putina practica.

    • Da, dar problema era cărei realităţi se aplică noua abordare. Şi de fapt nu e vorba de întreg VT din care ai citat, ci doar de Pentateuh şi de Iov, plus unii psalmi. Dacă s-ar putea rezolva discrepanţa asta, am avea şi o teodicee inatacabilă. Cheia nu sunt duhurile rele, ci poziţia iniţială şi eventuala devenire a lui Satan, astfel încât poziţia Tatălui să nu fie atacabilă. Totuşi, paradigma duhurilor poate duce uşor la deresponsabilizare şi confuzie identitară. O altă problemă delicată este tăcerea Genesei în privinţa apariţiei şi devenirii oştirii cereşti, lăsând loc exploziei de idei din tradiţia iudaică intertestamentară şi din cea ulterioară.

      • nu cred ca exista o demonologie 100% corecta, asa cum nu exista o teologie 100% acceptata de toti. problema pe linga texte este-sunt, ca intotdeauna, interpretarea, interpretarile. cum vt a fost reinterpretat de pavel, petru, etc, nt continua pe vt dar il si dezvolta, e greu de faut presupuneri fara a cadea in extreme ce nu totdeauna sunt conforme cu scriptura si cu practica. dar probabil ca vor exista lucruri ce ne vor uimi in viitor.

        apropos, la voi -a venit sirsitul lumii inca?

      • Ești răspunzător de cine asculți. În măsura în care știi deosebi vocile care te împing la acțiune. Să îți dau un exemplu. Un pastor merge la un enoriaș și îl ia la întrebări cu privire la unele lucruri. Enoriașul nu are cum să îl convingă pe pastor că a făcut o alegere după cum i-a dictat Duhul. Peste o bucată de vreme, enoriașul află de la cineva (plecat de multă vreme din aceeași comunitate), că pastorul respectiv are și el anumite pete la activ… Enoriașul se întreabă: De ce am primit această informație? Am primit-o ca să o folosesc ca armă de apărare? Am primit-o de la Cel Rău, ca să mă determine să îl nesocotesc pe pastor și să îl condamn?

        Tu ce crezi? De la cine a primit enoriașul informația?

        Așa putem face cu fiecare gând care ne trece prin minte… Sunt exerciții de care avem nevoie, ca să știm de cine ascultăm…

        Încă nu am ajuns să înțeleg cum e sfatul Dumnezeirii la care se prezintă și Satana. E o taină.

      • informatia a primit-o de la alt enorias care a transmis-o. intrebarea e daca pastorul si-a rezolvat problema aceea veche sau a ramas un pacat nerezolvat. sau poate e vorba de o practica a pastorului care e inca actuala. sau poate ca nu e nimic adevarat. sau poate e doar problema pastorului respectiv. aici sunt multe de discutat, poate pastorul ar trebui sa nu mai pozeze ca un om care nu are nici un fel de probleme si asta ar schimba atitudinea credinciosilor fata de el. ar fi mai simplu. in biserica exista impacare si e mai usor de facaut asta decit sa alungi un drac in adinc. pavel spune la un moment dat ca treaba noastra nu este sa ii judecam pe cei din afara ci pe cei din biserica.

  3. Iertare că revin, dar sunt lucruri pe care caut să le înțeleg, iar tu nu ești expeditiv, cum sunt alții când vine vorba de ele!

    În ce-i privește pe credincioși, ei sunt zilnic ispitiți de Satana, chiar dacă L-au ales pe Cristos. Tu ai pomenit sfatul din cer, unde a fost prezent și Satana. Ce căuta el în prezența lui Dumnezeu?
    Petru a vorbit și de la Duhul Sfânt, și de la Satana, de față cu Isus. Petru a fost ispitit să trădeze, și a trădat, chiar dacă a crezut în El. Eu mă gândesc că exact acolo unde stau cei ce cred se-adună mai multe forțe ale Celui Rău, ca să-i înșele dacă pot și pe cei aleși.

    Nu pot aborda subiectul exorcizării, fiindcă, în afară de ce este în Biblie, mai am doar câteva exemple „din auzite”. Mă pune pe gânduri de câte ori ajung la el pasajul cu exorciștii iudei din Fapte 19. Dracii spun că Îl cunosc pe Isus, că îl cunosc pe Pavel, dar iudeii aceia râvnoși erau un fel de anonimi pentru ei. Și mă întreb cum stăm cu anonimatul.

    Am dat exemplul cu pastorul și enoriașul pentru că socotesc justificat să stai și să analizezi de unde îți vin informațiile și cum ia naștere gândul în mintea ta. Eu cred că Satana a avut grijă ca enoriașul să primească „muniție” pentru judecată și condamnare. Așa că, trebuia să-i spună Celui Rău că nu va folosi informația respectivă, ci va sta în ascultare de Duhul Sfânt.

    Referitor la punctele 1-5, eu sunt de acord… în mare. Adică aș pune mult mai mult accent pe dragostea de Dumnezeu și de oameni decât pe exercițiile logice. E tot teorie.

    Cum ești atent (pct 5) la ocaziile pe care ți le scoate Dumnezeu în față? Concret… Ne fentăm de-atâtea ori când privim cu ochii de carne și când analizăm cu mintea.

    .
    Apropo de sfârșitul lumii, mă gândesc cât de furios poate fi acum HC pe Dumnezeu, că nu i-a respectat termenele.

    • ce sa fac mai am si eu defecte 🙂

      referitor la consiliul celor ce stau in fata lui dumnezeu, asta e modelul vt. vezi iov printre altele. împăraţii aveau un slujitor care se ducea si verifica loialitatea supusilor, cam cum face in sua procuratura cu agenti undercover. si de aici „pîrîşul”. modelul acesta este preluat si in nt, este pîrîşul fraţilor, dar în acelaşi timp este duşmanul cel vechi, foiara, balaurul, anticristul plus d&d. mai este si modelul cu lupta din sfera spirituala din daniel, si exista undeva intr-o ascriere apocaliptica apocrifa sau pseudogrifa un consiliu cu stele fiecare reprezentind un neam. imageria se regaseste si in biblie. in urma succesului cind cineva intra intr-o cetate rasarea soarele sau se revarsau zorile. nu prea cunoastem multe despre lumea de dincolo de aceea au existat inchinari la ingeri si speculatii, plus gnosticismul. acum avem de a face cu neo-gnosticismul sau new age. dar nasterea, jertfa, invierea si ridicarea la cer a lui isus cristos a „despartit” cerurile. satana a fost limitat, i s-a dat timp, a fost aruncat pe pamint, etc. se poate specula ce inseamna asta pt ca nu ni se spune direct. apocalipsa ne spune ca sanata ii va insela si pe cei alesi. ramine de vazut daca va reusi pina la urma.
      exorcismulcelor care propovaduiau dumnezeul lui pavel nu era eficient pt ca il intrebuinta pe pavel ca mijlocitor, exorcistii aceia nu erau crestini. am intilnit crestini care au facut exorcizari f linistite. nu cred ca este un tipar anume, dar daca citesti psihologia minciunii, scrisa de un necrestin o sa vezi cite ceva. era pe scribd.com.
      cred ca starea de alerta de disponibilitate de a te lasa lucrat de duhul sfint si de a conlucra cu el, este benefica oricaruia care vrea sa faca ceva pentru domnul. nu stiu cum traiesc unii lucrurile astea, dar la mine exista citeodata cite un indicator, cam ca al saselea simt care din cind in cind imi indica ca ceva merge sau nu, daca e adevarat sau nu, daca fac degeaba ceva pt ca nu o sa reusesc. presiunea timpului, graba da peste cap de obicei multe pt ca nu astept. vina mea!

      • din cate am citit in prefata cartii „Psihologia minciunii”, autorul – Scott M. Peck – isi recunoaste deschis influentele crestine. E drept ca jobul lui nu era unul confesional, dar el insusi se revedinca drept crestin.
        in alta ordine de idei, multumesc de tratarea subiectului.

      • „am intilnit crestini care au facut exorcizari f linistite.”

        Erai acolo? Poti detalia?

        Eu am intalnit situatii violente in care, auzind pe cineva ca se roaga in alte limbi, persoana violenta a incetat agresiunea. Nu m-am gandit atunci la „exorcizare”, insa am realizat ca rugaciunea aceea a avut un efect puternic imediat. Eram copil.

      • n-am fost acolo, dar omul a spus intregii bisericii intr-o vreme in care adevarul conta parca mai mult decit astăzi. ce retin este ca era in sudul tarii, parca oltenia si in casa in care s-a dus s-au rugat cu cei de acolo. acolo era cineva (nu stia daca e barbat sau femeie) in haine cenusii, ce s-a ridicat la rugaciune dar cind i-a venit rindul, a vorbit cu una din vocile acelea nefiresti. fratele a purtat un dialog cu duhul care i-a spus cite ceva, parca numele lui, dar nu mai tin minte alte detalii. era clar pt el ca este un caz de posesiune demonica si i-a poruncit „in numele lui isus cristos si prin singele jertfei sale” sa iasa afara si sa plece. persoana a cazut jos si dupa ce si-a revenit, le-a spus ca pentru prima data vede color, pentru ea totul a fost cenusiu. asta a fost in urma cu 25 de ani, asa ca nu mai retin toate detaliile. era femeie si s-a integrat in biserica fara probleme.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s