Lumea spirituală (1)


Încă de mic copil am fost fascinat, la fel ca mulţi alţii de poveştile cu fantome, duhuri şi vrăjitori. Poveştile şi basmele citite au adăugat la cele auzite din gura unor oameni mai cu experienţă sau din gura lăudăroşilor şi mincinoşilor. După convertire am intrat într-o altă zonă mai palpabilă, cea a luptelor spirituale. Îngeri, demoni, draci, posedaţi sau exosrişti şi exorcizaţi aveau să adauge cîte ceva la toate astea. Dar trebuie să recunosc că uneori informaţiile erau contradictorii. Acum lumea e tot mai deschisă la experienţe spirituale şi de fapt ideea că dincolo de materie există altceva nu mai constituie ceva neobişnuit decîz poate în ceea ce îi priveşte pe atei şi materialişti dialectici. Iată ceea ce am descoperit pe un site de unde se puteau descărca şi filme creştine. Ce părere aveţi de chestia asta?  

NOSSO LAR (2010) sau Căminul nostru

Chico Xavier sau Francisco de Paula Cândido a fost cel mai respectat medium din Brazilia, o poziţie de mare autoritate morală într-o ţară unde circa 32 de milioane de persoane au convingeri spiritiste. Xavier spunea că numele spiritului care îl călăuzeşte este Emmanuel. Tot el spune că Emmanuel a trăit în Roma antică fiind senatorul Publius Lentulus, apoi s-a reincarnat în Spania ca părintele Damian, şi mai recent ca profesor la Sorbona. A publicat 450 de cărţi, al căror autor nu s-a recunoscut niciodată a fi, spunând că el doar a reprodus ceea ce îi dictau spiritele. Şi-a cedat toate drepturile de autor, începând cu prima sa carte. În anul 1944 a apărut romanul „Nosso Lar”, cel mai vândut volum al său. Este primul dintr-o lungă serie concepută de spiritul Andre Luiz. Romanul relatează despre primii ani trăiţi de spiritul lipsit de trup al medicului Andre Luiz într-o „colonie spirituală”, un fel de oraş unde se strâng spiritele între încarnările succesive, cu scopul de a-şi continua lecţiile despre viaţă. Autorul se prezintă ca un cercetător al lumii spirituale, traducând percepţiile sale într-o formă didactică, mai uşor de înţeles de oameni. Descrie în detaliu minunata colonie de ajutor spiritual Nosso Lar (Căminul Nostru), creată după concepţiile Spiritelor Superioare, în vederea acordării unei asistenţe permanente oamenilor şi spiritelor dezîncarnate. Poate mai puţin înţeleasă în film este zona inferioară numită Umbral, pe care o vom explica prin cuvintele din carte: „Umbral este o zonă destinată pentru epuizarea energiei rezidurilor mentale. Sunt multe suflete ezitante şi ignorante, nu destul de pervertite pentru a fi trimise în colonii de corecţie mai cumplite, dar nici destul de nobile ca să fie conduse către planurile elevate.” Umbral poate fi înţeles şi ca starea psihică în care spiritele nu reuşesc să se debaraseze de propriile proiecţii mentale nefaste sau idei fixe.

Prezentare: Film biografic despre celebrul medium Chico Xavier, care a contribuit mult la dezvoltarea spiritismului creştin în Brazilia, atât moral, cât şi material. El închidea ochii şi punea pe hârtie poeme, articole şi mesaje – aşa zisa scriere sub dictare spiritistă, denumită şi „psihografie”. (Psihografia poate fi inspirată, semi-conştientă şi mecanică, după gradul de conştienţă al mediumului pe parcursul scrierii spiritiste. Pentru detalii citiţi Cartea Mediumilor, de Allan Kardec.) Cărţile lui Chico au consolat numeroşi oameni, au răspândit pacea, au stimulat filantropia creştină, având o imensă influenţă benefică asupra poporului brazilian. Pentru admiratorii săi fervenţi a fost un sfânt. Pentru increduli, un personaj curios ce îi punea pe gânduri. În 1981 a fost propus la premiul Nobel pentru pace.

CHICO XAVIER (2010) Mai mult decât traseul unei vieţi particulare, pelicula ne prezintă câteva experienţe tipice trăite de un medium modern. Regăsim aici câteva teme universale, ingenios puse în contrapunct de regizor, cum ar fi: – credinţa respectuoasă, în opoziţie cu scepticismul vanitos; – încercările de a demasca „plagiatul şi escrocheria” de către ignoranţi într-ale spiritualităţii; – slăbiciunile omeneşti ale mediumului, în opoziţie cu marile adevăruri spirituale pe care el le transmite semenilor; – intoleranţa Bisericii, ca instituţie umană, în opoziţie cu sprijinirea ei de munca mediumului, ca instituţie spirituală; – puritatea viziunii spiritelor, în opoziţie cu cinismul şi pragmatismul societăţii contemporane; – suferinţele specifice mediumnităţii, în opoziţie cu lipsa unei recompense financiare juste, pe măsura efortului depus; – atacurile forţelor adverse invizibile, sub forme neaşteptate: violenţe, calomnii, trădări, boli, pierderi, energii negative etc.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s