„Tot ce veţi cere cu credinţă, prin rugăciune, veţi primi“


Mama se ruga constant avînd pe lista ei de rugăciune nume şi nume. I-a venit ideea să ceară numele copiilor unor nepoate. Le-a primit după care a fost sunată de una dintre ele care pe un ton alarmant i-a cerut imperativ să nu cumva să roage pentru copiii ei. Pur şi simplu i-a interzis. Vorba aia, dacă ar putea interzice cineva aşa ceva… Probabil că cel ce ar vrea să interzică rugăciunea e un înger ce o dată era foarte frumos, strălucitor.

Rugăciunea schimbă vieţi. Avem nişte garanţii pentru asta, dar nu am să le înşir acum. Să vă dau un exemplu.

Ieri dimineaţă pe la ora 10 am primit un telefon în care mi se cerea să mă rog pentru cineva care era internat la spital la reanimare cu atac vascular cerebral. Fac parte dintr-un grup care se roagă şi pentru aşa ceva.

Nu am primit vreo înştiinţare de sus, nu au ieşit din mine flăcări şi nici nu „mi-a vorbit Domnul”.

Azi dimineaţă vorbesc cu cineva din grup şi-mi zice:

– Azi dimineaţă a venit doctoriţa şi i-a luat mîna lui M. I-a spus să i-o strîngă. I-a strîns-o. După aia a mers la fiica pacientei şi a întrebat-o contrariată: „Sunteţi creştini? În toată cariera am mai întălnit doar un singur caz ca ăsta. E o minune!” Continuăm să ne rugăm. Deocamdată nu vorbeşte. Ne rugăm şi pentru fiica şi ginerele ei.

– OK. Am înţeles!