Pilda samariteanului ne-milostiv (3): tîlharii


Dintre personajele pildei poate cel mai puţin definite sunt tîlharii şi hangiul. N-avea sens. Hangiul putea vinde vin botezat (necreştin însă), măsluit, haleală cu euri, sau chiar să scuipe şi să-şi sufle mucii în porţiile cusher aduse mai micilor sau mai marilor clienţi. Nici nu ni se spune dacă avea franciză, era pe cont propriu sau angajat cu toate belelele sau binecuvîntările ce decurg din fiecare. N-avea sens. De ce? Pentru că rostul unei pilde era şi poate încă mai este, să accentueze doar un singur adevăr, în cazul nostru cine era aproapele celui ce căzuse între tîlhari. Deci şi prin urmare, toate celelalte interpretări, discuţii şi deduceri sunt inutile, dacă nu au dus la această concluzie. Hangiul putea fi alb, negru, verde sau tricolor că nu conta. Putea fi mic, mare, gras, slab, ciung, pletos sau kel, ba chiar kior, că slujba sa era cea de hangiu nu de mister univers!

Cît despre tîlhari, ei erau în mod clar israeliţi, probabil certaţi cu Legea… De unde deducem că nu era sigur dacă erau certaţi şi cu …harul. Din această cauză voi, ca să spun aşa, mai arhaic, să vă supun analizei un caz la fel de tîlhăresc şi de real ca şi pilda în sine. În final vă conjur să îmi daţi o soluţie ca să-mi îndrept gîndirea şi purtarea. Dacă o fi cazul. Atenţie, aceasta nu este „Pilda samariteanului ne-milostiv (2)”, deci, nu trageţi la foc automat fără să somaţi după regulament, fără să trageţi un foc în aer şi apoi, dacă nu mă predau să trageţi în plin!

Caz real, povestit de un fost coleg de liceu pe care l-am reîntîlnit după opt ani la teatru unde deţinuţi de la Penitenciarul de Maximă Securitate din Arad a jucat piesa Play Dead. Zicea el:

„Ce teatru, ce televizoare în cameră, ce fiţe din astea?!”

Păi după ce stai zece ani închis dacă nu încerci să gîndeşti normal ajungi înapoi – ziceam eu.

„Bătuţi, chinuiţi… nenorociţii!”

Da măi, nu au fost condamnaţi de un tribunal pentru ce au făcut?

„Lasă astea. Un prieten de-al meu mergea pe Horia şi nu i-o dat un pumn în cap. Acuma după doi ani abia merge cu baston. În centru, îţi dai seama?! După aia s-a predat şi le-a spus poliţiştilor că el e ăla care l-a lovit pe cetăţeanul de pe strada Horia. Asta numai ca să intre înapoi!!!”

Am investit timp de cinci ani în oamenii din două penitenciare. Nu cît aş fi vrut. Dar încă mai cred că „Atunci Împăratul va zice celor de la dreapta Lui: „Veniţi binecuvântaţii Tatălui Meu de moşteniţi Împărăţia, care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii. Căci am fost flămând, şi Mi-aţi dat de mâncat; Mi-a fost sete, şi Mi-aţi dat de băut; am fost străin, şi M-aţi primit; am fost gol, şi M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav, şi aţi venit să Mă vedeţi; am fost în temniţă, şi aţi venit pe la Mine.”“

Dacă pilda are ceva de spus în definirea aproapelui aparent nevinovat ce a fost la locul nepotrivit, la o oră nepotrivită în compania unor oameni nepotriviţi, ce ne opreşte să apgradăm şi să nu facem un pas dincolo de tufişul care nu se mistuie şi în loc să pornim în căutarea tîlharilor ca să îi prindem, să ne întîlnim cu Împăratul acolo unde aceştia sunt deja, adică în temniţă. Cel şi-a făcut intrarea în Ierusalim şi va fi răstignit ca să şteargă păcatele lumii întregi nu le poate şterge şi lor păcatele? Sau unde o să îl oprim pe Isus spunîndu-i că şi-a depăşit atribuţiile cu jertfa de Paşte? La porţile închisorii, ale spitalului, ale sărăciei, ale…?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s