Întrebare


Atunci cînd reușești să atenționezi pe cineva că ceva este în neregulă și că îl paște un mare pericol, poate chiar un pericol de moarte, ai o mare satisfacție. Satisfacția provine din faptul că ai văzut pericolul și reușind să comunici cu celălalt, dacă acesta a admis că este într-un pericol de moarte, i-ai salvat viața. Dacă și participi activ la salvarea sa, pentru că cel în pericol nu mai are capacitatea de a se salva singur, satisfacția este și mai mare.

Este satisfacția pompierului, a medicului, a celor de pe ambulanță, cîteodată a polițistului  sau dacă vreți satisfacția unui anonim și bun samaritean. Este o satisfacție care nu se poate înlocui cu bani și pe care nu o poți recompensa doar cu mulțumiri. Își dai seama că îi ești dator omului respectiv cu viața.

Același lucru ar trebui să fie valabil și în viața de credință. Semnalarea păcatului ar trebui să nu ducă la recunoașterea superiorității celui care l-a semnalat, ci la recunoștiința celui aflat în pericol de moarte pe calea veșniciei. Rar mi-a fost dat să văd cum la o atenționare cineva spune ,,mulțumesc frate că mi-ai atras atenția!” Mă întreb de ce ne este greu să recunoaștem așa ceva și să acceptăm că cineva ne vrea binele. De cele mai multe ori ne este mai ușor să îl acuzăm pe cel ce ne cercetează că are o ditamai bîrnă în ochi și că habar n-are de ce este vorba.

Și așa biserica s-a transformat din comunitatea în care ți se face bine salvîndu-te de la moarte în adunarea celor care nu vor să fie deranjați pentru că sunt perfecți în păcatul lor. Politețea a lăsat locul purtării sarcinii pentru că nu suntem deschiși să ne facem cunoscute limitările. Cu toate că ele sunt de cele mai multe ori evidente.

Am ajuns să nu ne mai deranjăm pentru că, normal, fiecare își duce singur povara. Pericolul cel mare provine acum din faptul că mergînd împreună pe același drum nu mai vrem să fim deranjați în dreptatea noastră personală, individuală. Nu ne deranjează că ne îndreptăm unul cîte unul, dar în același timp împreună, cu bîrna în ochi spre o direcție deosebit de periculoasă. Nici nu ne deranjează că mărșăluind astfel în coloană dovedim lumii că facem parte din cu totul altceva, nu din Biserica lui Isus Cristos.

Ce e de făcut?

2 comentarii la “Întrebare

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s