Controlul


sursa:http://www.business-opportunities.biz/2012/08/08/invention-to-control-students/

Câteodată mergem cu tramvaiul și ne lăsăm purtați de visările noastre. Gândurile ne zboară te miri unde.

          Biletele la control!

Ne trezim buimăciți și ne dăm seama că a venit controlul. O clipă regretăm că nu ne-am făcut controlori de bilete. Controlorul are puterea să îți valideze biletul de călătorie. Incitant. Vezi cum privirile unora se schimbă, alții se precipită spre coborîre, unii se scotocesc prin buzunare. Alții stau nemișcați de parcă ar fi stane de piatră. Se schimbă priviri semnificative. Banalitate și conformism. Sau regrete și amenzi.

Controlorul coboară după ce și-a făcut treaba. Deși la prima vedere nu ne gîndim la așa ceva, este vorba despre adevăr, putere și bani. Și bineînțeles despre control.

Omul se zbate să dețină controlul asupra vieții sale. Înveți asta de cînd începi să faci primii pași. Doare. Apoi începi să vorbești, să citești și să scri. Bine că nu doare prea tare, dar îți poate marca viața. Mai ales dacă nu-ți înveți la timp lecția. După aceea te chinui să deți controlul asupra scrisului și cititului. Vorba Scripturii, fiecare lucru are sens dacă este făcut la timpul său.

 În mare vorbind, oamenii se împart în două categori: una a celor care vor să dețină un control total asupra vieții lor și cealaltă a celor care își dau seama că nu au cum să dețină controlul asupra vieții lor. Convențional despre prima categorie spunem că deținătorul controlului este intern, la cea de a doua categotie spunem că este extern. De exemplu, un om liber deține controlul asupra a cîtorva sute de decizii în fiecare zi. Spre deosebire de acesta, cineva care se găsește la închisoare are libertatea să ia cinci-șapte decizii pe zi, în funcție de tipul detenției.

Și Biblia este plină de exemple ale unor personaje ce voiau să dețină controlul aupra vieții lor sau asupra vieții altora. Avram și Sara sunt două exemple. Iacov. Iosif altul. David ne-a lăsat psalmii în care se lamentează că nu poate deține controlul. Este efemer.

Studiile au constatat că cei care trăiesc cu convingerea că există un control exterior au o viață mai liniștită, lipsită de mari traume. Nu are sens să se consume pentru că nu ei dețin controlul absolut. Ca urmare succesul lor se datorează pregătirii, dar și intervenției unui factor exterior, prezent, dar invizibil. Pe de altă parte pot avea insuccese, dar nu trebuie să plîngă toată viața că ceva nu le-a reușit sau că au dat-o în bară. Citești cîteva pasaje din Iov și-ți spui că viața are sens în ciuda piedicilor. În definitiv poate fi și mai rău.

În Statele Unite s-a făcut un studiu privind gena ucigașilor, o genă care ar fi responsabilă de reacțiile violente ale bărbaților. S-au testat cîteva grupuri de oameni având îndeletniciri diferite: foști membrii ai unor violente bande de cartier, câțiva motocicliști ce lucrau într-un atelier de motociclete, cîțiva boxeri, cîțiva foști membri ai comandourilor și niște călugări budiști. Spre uimirea celor testați, cei înclinați spre violență, printre care se aflau câțiva ucigași (cel mai violent motociclist și foștii membrii ai bandelor de cartier) și boxerii nu aveau această genă. Mai mare a fost uimirea când s-a constatat că toți călugării budiști dedicați păcii erau purtătorii acestei gene. Interesant.

 Concluzia sau concluziile ar fi următoarele:

  1. Viața este un fenomen complex care nu se lasă controlat nici la nivel micro, nici la nivel macro. Dorința de a controla ne transformă în dictatori mai mici sau mai mari, dar foarte nefericiți. Nu există control uman absolut.
  2. Externalizarea controlului i-a transformat pe unii din potențiali ucigași în oameni ai păcii. Oare unde mă încadrez eu?
  3. Dacă controlul absolut ne transformă în dictatori ce au impresia că doar voia lor este realizabilă, externalizarea totală a controlului ne transformă în deținuți voluntari care pot să devină a) niște oameni fără voință sau b) niște executanți fideli a ordinelor provenite de la centrul de control.
  4. Precis am omis ceva. Poate trebuie să controlez…

4 comentarii la “Controlul

  1. Daca e sa-mi fac o introspectie, ma apuca spaima de ceea ce zace-n mine, de ce s-ar intampla daca iese la suprafata! Probabil aceasta este lupta cu tine insuti, cel care nu este constient de ceea ce este va rani oameni si-i va subjuga considerand ca asa este normal. Cel care este constient de aceea autoritate din-afara altcumva isi va trai viata ! Sunt momente in care imi intreb sotia daca in relatia noastra ea se simte ea insasi! De fiecare data cand ii adresez aceasta intrebare, zambeste pentru ca stie unde bat ! Cred ca as innebuni sa stiu ca subjug pe cineva drag si e de stiut ca in casatorie se intampla cel mai adesea acest fapt tragic, dorinta de-a domina pentru ca in jurul tau se invarte totul iar autoritatea suprema esti tu ! Viata de familie e fara prefacatorii, te prefaci cat te prefaci dar n-ai cum sa duci o viata prefacuta iar daca ajungi sa fii subjugat de catre celalalt esti o fiinta moarta atata doar ca inca nu stii dar o simti cu fiecare respiratie care incearca sa te convinga ca inca mai traiesti .

  2. Va citesc de ceva vreme, un prieten mi-a zis ca merita sa va citesc si chiar ma bucur ca l-am ascultat ! M-am tot intrebat cum de nu se inghesuie lumea sa comenteze, articolele sunt de actualitate, cutitu-n rana se-nvarte , incet, incet, sa nu doara prea tare, unul ranit ar fi trebuit sa sara ,,la bataie” si totusi n-o prea face? De ce? Nu lasati nicio bresa de speculatie si ma tem ca se tem de ridicol daca ar face un comentariu atat de evident?

    • habar n-am. poate se simt complexati. nu stiu dacă sunt complexe de superioritate sau de inferioritate. asta e. eu scriu ca să mă descarc și simt că trebuie să scriu. ce e drept, în ultimul timp am cam redus volumul, dar din alte motive.
      mă gîndesc că după ce nu voi mai fi vor începe reacțiile. nu știu cine o să le răspundă 🙂 hai că la asta nu m-am gîndit…
      apoi unele dintre temele abordate implică un pic de curaj să răsounzi dacă te ști cu musca pe căciulă, la noi nu e cazul. în toate aceste posturi au fost cred că doi sau trei indivizi care am spus că nu sunt de acord cu ce am scris și unul care tot dă din gură indiferent ce scriu, dar eu nu prea mă las manipulat. nici măcar de dragul scandalului ce ar putea aduce mai mulți vizitatori pe blog. nu cred că îmi ajută la ceva.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s