Bandiera rossa


1961: La școală ni se spunea că țara este condusă de către partidul muncitorilor și țăranilor, Partidul Muncitoresc Român. În principiu, la vîrsta aia nu era rău. Istoria pe care am învățat-o ne spunea că țăranii s-au răsculat de multe ori, dar nobilii i-au înfrînt sabotînd instaurarea unei orînduiri mai drepte. Țăranii dădeau foc avuțiilor însușite prin înșelăciune și forță de către nobili. Deși Marea Revoluție Socialistă din Octombrie a dus la apariția primului stat al muncitorilor și țăranilor, un exemplu de ce pot face muncitorii și țăranii, doar al doilea război mondial ne-a adus eliberarea de moșieri, nobili, burghezi și capitaliști datorită Armatei Roșii. Avanpremiera a fost războiul civil din Spania care cu toate că s-a terminat cu victoria fasciștilor prevestea apariția zorilor pentru cei obidiți. În cărțile de muzică puteam găsi o strofă din Bandiera rosa (pe care îl asociam involuntar cu războiul civil din Spania) pe care o lălăiam cu entuziasm muncitoresc în gura mare și care suna cam așa:

Bandiera Rossa (Drapelul roșu în italiană) sau mai cunoscut ca și Avanti Popolo după primele cuvinte este un alt cîntec italian al mișcării de stînga. În rolul principal drapelul roșu (greva din Chicago 1890 parcă) simbolul mișcării comuniste și socialiste. Textul îi aparție lui Carlo Tuzzi și a fost scris în 1908; linia melodică este preluată de la două cîntece populare din Lombardia.

Există diferite variante ale acestui cîntec în funcție de orientarea partidelor, adică socialistă sau comunistă. Ultimele două versuri au fost adăugate după acapararerea puterii de către Benito Mussolini „Evviva il comunismo e la libertà„, fiind alterat și începutul, din „Compagni avanti alla riscossa” în „Avanti o popolo, alla riscossa„. „Comunismo” de la finele refrenului a fost de multe ori schimbat în „socialismo„, mai ales în ultimul timp. Dar trebuie să recunosc marșul e incitant. Melodia e frumoasă. Cuvintele te fac să te gîndești…

Avanti o popolo alla riscossa/bandiera rossa, bandiera rossa/avanti o popolo alla riscossa/bandiera rossa trionferà./Bandiera rossa la trionferà/bandiera rossa la trionferà/bandiera rossa la trionferà/evviva il comunismo e la libertà.

Avanti o popolo tuona il cannone/rivoluzione, rivoluzione/avanti o popolo tuona il cannone/rivoluzione vogliamo far./Rivoluzione noi vogliamo far/rivoluzione noi vogliamo far/rivoluzione noi vogliamo far/evviva il comunismo e la libertà.

Dai campi al mare alle miniere/rosse bandiere rosse bandiere/dai campi al mare alle miniere/rosse bandiere sventoleran./Bandiera rossa la si innalzerà/bandiera rossa la si innalzerà/bandiera rossa la si innalzerà/evviva il comunismo e la libertà.

Non più nemici, non più frontiere/sono i confini rosse bandiere/o proletari alla riscossa/bandiera rossa trionferà./Avanti o popolo tuona il cannone/rivoluzione, rivoluzione/avanti o popolo tuona il cannone/rivoluzione vogliamo far.

E păcat ca homosexualii și lesbienele să divorțeze?


După eliminarea din DSM a relațiilor sexuale cu parteneri de același gen, aceste practici au devenit normale. Normal. Dacă nu era DSM-ul nici nu și-ar fi dat nimeni seama… Cînd a apărut primul DSM? Guglăiți vă rog. Oare ce se întîmpla dacă tata și mama se jucau de-a tata și mama tot cu un tată și o mamă? Unii mai shugu-beți vor răspunde că probabil că nu s-ar mai fi născut atît de mulți idioți… Există un pic de adevăr în orice simulare pe calculator și pe imaginație ca în cazul acesta. Dar acum chestiile astea nu mai se petrec în imaginația noastră, sunt reale. Real era și  bomba cu neutroni, comunismul, războiul rece, alinierea planetelor, calul galben din Apocalipsă și concentrarea la metrou, canal și casa poporului, anul 2000, terorismul mondial, încălzirea globală, sfîrțitul lumii și multe, multe altele. Dar au dispărut. S-au evaporat.

Dar acum urmează linia a doua: dacă nu mai e criminală povestea, adică relația sexuală între parteneri de același gen, să o legalizăm: să-i căsătorim. Și de aici o droaie de discuții pro și contra, contra și contra. Pe mine nu m-a întrebat nimeni. Apropo, la chestia asta de ce nu s-a făcut un referendum național? De frica celor ce i-au intimidat pe psihologii și psihiatrii americani în urmă cu ceva ani să scoată anormalitatea din criteriile de diagnosticare? Poate.

Eu n-am probleme cu căsătoria homosexualilor și a lesbienelor. Și știți de ce? Pentru că ei nu sunt creștini (chiar dacă pretind). Ca urmare se aplică logica și etosul lumii: căsătoria este o închisoare, o temniță, o carceră, o gherlă. În primul rînd a bărbatului. Așa că pentru ei căsătoria va fi suferință la patrat. Că sunt doi cu cromozomi XY. Nu s-au gîndit la asta. În plus au și ei tot tacîmul: socrii, rude de tot felul. Tot din lume vine ideea că într-o căsătorie soțul (indiferent cine o fi ăsta sau asta) trebuie să-și iubească soția (indiferent cine o fi aceasta…), aplicîndu-se din nou modelul popular românesc ce spune: Ioi, mă Mărie, cred că pă minie nu mă mai iubeștie a mio! No, nu zî tu! Dă indie ști? Păi nu mă mai batie, tu!

Și aici e vorba de violența în familia de tip nou. Vă dați seama ce se întîmplă cînd doi soți se bat. Dar cînd se bat doi soți care ambii sunt bărbați? Se lasă cu multe leziuni! E o violență de tip nou!!! La lesbiene poate e mai potolită bătaia, dar nu bag mîna-n foc. Deci, las să vadă și ei/ele cum e! Și complicații: poliție, declarații, amenzi, consiliere, pansamente, vînătăi la propriu și la figurat.

Acuma, dacă tot s-au căsătorit, ca-n lume, apare la orizont ceva mai fain, mai nou, mai galesh. Să vedem ce se întîmplă cînd nu se mai iubesc. Păi gata, nu mai merge așa de simplu. Nu mai merge cu pa și pusi și nu-mi mai pasă, crește-ți singur copilul! Acuma e mai complicat. Acum trebuie să divorțeze. S-a zis cu abandonul! Nu domle! La tribunal!!! Și aici vor fi complicații. Pentru că nici divorțul normal n-a fost acceptat decît greu. În Malta abia în 2011, în Italia în 1970, Portugalia în 75. Ba chiar acum în Filipine și în Vatican nu este admis. Vă dați seama ce greu se va accepta divorțul homosexualilor și a lesbienelor?  Peste circa un secol… Dacă tot nu fac copii, vor fi complicații cu moștenirea, cu…

Dar să nu deviem, întrebarea a fost dacă e păcat să divorțeze căsătoriții de același sex. Pe stil vechi ar fi. Pe stil nou, nu e! Dacă ne uităm în Biblie nu este. Pentru că Biblia nu prevede așa ceva. Vorba aia: nici lui Dumnezeu nu i-a trecut prin cap! Așa cum nu prevede nici legea Vaticanului. Da, las că știm noi!!! Deci în situația în care soțul homosexual sau lesbian divorțează, el nu este încriminat. Rău! Dar cel puțin nu mai e cazul să plătească pensie alimentară că n-are copii naturali, doar artificiali. Deci statul face economii cu cheltuielile de judecată. Dar să vezi la complicații… Și la ciomăgeli… Personal, m-am convins de mult de ce nu nasc bărbații! Vă dați seama că bătăi ar fi în sala de nașteri și după. Să-i spui unui bărbat în durerile facerii ce-i spui unei femei? Nu riști! Să nu-l lași să-și vadă bebeul după ce l-a născut? Ar fi ultima greșeală a asistentei! De fapt, medic ginecolog n-ar mai fi o meseria atît de căutată și de bănoasă! Maternitățile ar avea pază, celule, asistenți musculoși și tone de calmante. Doctorii ar născoci nașterea prin corespondență!

Totuși, n-ar fi mai bine un plebicist în cestiunea aceasta? Dorința boborului stimabile!