Cum să te ferești de psihopați? (2)


4. Pune la îndoială autoritatea. Cînd unii se găsesc să-i domine pe ceilalți, să-i lichideze ca soluție la o problemă sau alta, instinctul te va ghida corect chiar și atunci cînd ești singur împotriva curentului. Stanley Milgram afirmă că 6 din 10 oameni vor asculta orbește de o autoritate cît de cît oficială, dar prezentă. Dar și rețelele sociale au mai ciuntit din mitul infaibilității autorităților.

5. Măgulirea este totdeauna suspectă. Putem accepta complimente, dar măgulirea depășește normalitatea. Este ceva fals și de obicei se urmărește manipularea noastră. Multe războaie au fost declanșate pentru a face lumea mai bună, mai sigură, mai morală. Se măgulesc atît indivizii, cît și națiunile. Nu e de mirare că de cele mai multe ori războiul este foarte des caracterizat ca sfînt. Cine se opune unei astfel de lingușiri este considerat lipsit de patriotism, trădător, dușman. Cine rezistă măgulirii nu ajunge să se poarte prostește.

6. La nevoie redefinește-ți conceptul de respect. De multe ori avem impresia că teama este respect și dacă ne temem de cineva îl respectăm. Această confuzie duce la victimizare. Într-o lume normală nu-i datorezi respect celui ce (crede că) te înspăimîntă. Conducerea națiunii cu ajutorul fricii – terorism, crime, violență – nu este marca unui lider autentic. O fi frica cea mai puternică și de neuitat emoție, dar la ea recurg doar șarlatanii.

7. Nu te lăsa prins de jocul psihopatului. Arma principală a psihopatului este intriga. Indiferent cît ești de inteligent, refuză să-l analizezi sau să-l tachinezi. Nu te coborî la nivelul lui, nu te lăsa distras de la ceea ce este important pentru tine. Este mult mai bine să te protejezi.

Viii-s pentru pupat, morții pentru îngropat


Cine mai are bunici să ia aminte de la Beni:

La început era Cuvântul.

Ieri l-am luat pe bunicul meu de la casa lui pentru că ne spunea că nu se simte bine. Ai mei au hotărât că e mai bine să-i poarte ei de grijă pentru o scurtă vreme. Uscat, slab de-i cuprinzi bicepsul cu o mână, am stat lângă patul lui cu un gust amar. Până acum, când vedeam că nu mai poate, ne spuneam unul altuia „Ce să-i faci? Bătrânețea.” Astăzi m-am surprins răspunzând cu aceste cuvinte, dar mi-am dat că trebuie să înlocuiesc ultimul cuvânt cu cel care începe cu „m.” Nu-mi place, dar n-avem ce face. Moartea este tributul pe care îl plătim păcatului.

De mic mi-a fost frică de momentul în care-l voi pierde pe tataie. Îmi aduc aminte de o seară din copilăria mea în care am plâns aproape o jumătate de oră stând în pat și gândindu-mă că va veni o zi în care tataie va…

Vezi articolul original 413 cuvinte mai mult

De Alexandru Nădăban Publicat în Ştiri

THE STORY OF WARM FEET 2013 – PART 3: TESTIMONIES


Metro? Metro Ministries România.

Metro Ministries România

Here are some testimonies from the participants …

???????????????????????????????

The warm feet project has been more than just a different kind of holiday. I have learned what it actually means to step out of the comfort zone to reach out to people in need. Not just theoretically, but seeing it put into practice by the Metro staff. Without boasting about it nor seeking approval, they just love these children, treating each one of them as a unique gift from God. What I have learned from them has encouraged me to do the same in my „rich” country Switzerland, where people might have all the material things they need, but lack of love as much as Roma children in Romania do.

Giulia Eicher – Switzerland

IMG_2378

We have a big heart for Romania and have visited the country several times but this was the first time we were involved in a project that…

Vezi articolul original 369 de cuvinte mai mult

De Alexandru Nădăban Publicat în Ştiri

A COMMUNITY PROJECT: MOODS & TUDES part 3 of 3


What’s a church for? A good answer via Charles Strohmer

Waging Wisdom

©2014 by Charles Strohmer

community projectThis is the third of three posts of personal stories that illustrate internal obstacles to following wisdom’s peaceable paths amid diverse cultures. The previous two posts focused on Christian – Muslim – Jewish relations in the larger context of U.S. – Middle East relations. But obstacles also exist, of course, outside of that context. So I thought we would look at one story about that here.

Personal struggles with the implications of actually following wisdom’s peaceable (shalomic?) paths amid human diversity is in fact everyone’s perennial challenge. We all know this. It is just sometimes hard to admit the truth of it. It is easy for the like-minded to be cool, calm, and collected among themselves. But what about when all different kinds of people are engaged in a community project to improve their neighborhood? Any hope there? In the context of community diversity…

Vezi articolul original 494 de cuvinte mai mult

De Alexandru Nădăban Publicat în Ştiri