Soarta


sursa:http://www.ifmelranthezoo.com/2013/05/29/fate/

Se știe că poporul român este fatalist. Se știe și că popoarele slave, mai ales cele din est, sunt fataliste. De ce? De mere!

Nostalgia și fatalismul merg mînă-n-mînă. Cu cît suntem mai nostalgici după comunism, cu atît suntem mai fataliști. Am uitat de nebunia din decembrie 89. Acum o numim prostia din decembrie 89. Și tot așa, tîgîdîm-tîgîdîm ajungem să gîndim că soarta noastră e bătută-n cuie. Cuie comuniste, rusești.

Ne-a plăcut în comunism că toată lumea avea de lucru. Că mergeam în stațiune. Că nu era corupție. Că nu era criminalitate. Că țiganii stăteau la locul lor. Că România n-avea datorii. Că gazul era ieftin. Că nu se tăiau pădurile. Că nu se furau pămînturile. Că aveam combinate nedărîmate. Că cefereul era ieftin. Că pensia era pensie.

Nimic nu se putea schimba decît de sus. Cu cît mai de sus, cu atît mai fatidic. Soarta ți-o hotăra statul. Statul eram noi. Nouă nu ne păsa.

Și acum ce ne oprește să mișcăm? Vestul. Ce ne influențează soarta? Băncile. Creditul cu buletinul. Magazinele cu marfă sclipitoare. Cazinourile cu jocuri de noroc.FNI, Banca Agricolă, Caritasul, pămînturile retrocedate aiurea. Casele încă nerotrocedate. Falimentarea fostelor întreprinderi de stat. Șomajul. Facultățile ce vînd diplome unor studenți habarniști. Corupția. Necinstea. Mita. Într-un cuvînt, răutatea. Ce soartă avem!

Ce bine era pe vremea comuniștilor: făceai armată, mergeai la ședințe, la mitinguri, la defilare de 23 august, la Cîntarea României, la Daciada, la porumb, la cozi, la muzică patriotică, la folclorul de tip nou, la concentrare, la canal, la metrou, la Casa poporului.

Se spune că în timpul unei parade de 1 Mai la Moscova în coloanele de muncitori și țărani ce treceau prin fața mausoleului lui Lenin, unul dintre participanții la defilare pe numele său Itzic, îl zărește pe un cunoscut, pe Ștrul și începe să strige:

– Ștrul, Ștrul, sunt eu prietenul tău, Itzic! Unde ai dispărut? Ce mai faci? Ștrul se uita chiorîș, se ferea, fugea spunînd:

– Nu știu cine ești, nu te cunosc! Lasă-mă-n pace!!! Itzic insista:

– Ștrul, Ștrul, sunt eu prietenul tău, Itzic! Nu te mai face că nu mă cunoști. Am lucrat împreună amîndoi la hidrocentrala de pe Amur…

– Nu știu cine ești, nu te cunosc, pleacă de aici!!!

– Ștrul, Ștrul, sunt eu prietenul tău, Itzic! Ne știm de atîta vreme.

– Nu știu cine ești, nu te cunosc!!! Itzic insistă:

– Măi Stul, nu mai ții minte, am împărțit același prici la Auschwitz! La care Ștrul răspunde:

– O, Auschwitz? Ce vremuri!!!

 

Rusia, Belgia și Ucraina


În istoria fiecărei națiuni sunt amintite bătăliile cele mai importante. S-au ridicat monumente pentru bătăliile cîștigate, dar și pentru cele pierdute. Jertfa vieții nu e puțin lucru cînd este dată în folosul patriei.

Rusia are un număr de monumente cît toate statele Europei și Asiei la un loc. Un tanc, un alt tanc, niște tunuri, niște statui, alte tancuri, ceva pietre și faimoasa Mama Rusia cu spada gata de harță. Impresionant. Dar să nu uităm că în ultimul război mondial rușilor le-a păsat mai puțin decît nemților de viețile propriilor soldați. La ordinele comandantului suprem au murit milioane de viteji chiar dacă nu era nevoie. Carnea de tun a fost măcelărită bine. Nemții nu reușeau să omoare cîți ruși îi atacau. Simplu. Dar trist.

Evident că Belgia nu a fost niciodată o mare putere militară. Nici cînd stăpînea Congo. Dar Belgia are un monument foarte ciudat care e de-e dreptul haios pentru că nu se înscrie în tipar. E vorba de statuia băiețașului care făcea pipi pe cotropitori. După aia i-au învins. Bună rețeta.

Mă gîndesc la Ucraina, la militarii ucraineni ce au ales să rămînă în Crimea, la cei ce au ales să treacă în armata Rusiei. Nici o jertfă. Nici măcar un pipi pe casca unui invadator? Dacă e așa, de ce s-ar deranja UE și NATO să se implice serios? Care ar fi miza?

Criterii noi pentru viitorii pastori (exercițiu de imaginație)


Pentru comisiile de ordinare

Cu drezina

(Sursa) (Sursa)

Acest exercițiu de imaginație nu este o critică adresată pastorilor, ci mai degrabă o propunere adresată enoriașilor de a privi altfel acest oficiu. Fiindcă criteriile de selecție din prezent sunt în mare măsură rezultatul așteptărilor explicite sau implicite ale comunităților eclesiale. Dacă n-ar fi așa, atunci pastorii cu un anumit profil (mai ales cei care „nu ne plac”) nu s-ar mai regăsi la amvoane, ci în alte locuri de muncă.

1. Fiecare aspirant la statutul/vocația de pastor va trebui să aibă un viciu de care fie n-a scăpat încă, fie a scăpat cu multă trudă (după ani de zile). Dar nu din astea gen: nu mă pot trezi dimineața, îmi place mirosul cafelei, sunt bookaholic, mănânc numai vegan sau îmi plac numai produsele organice. Ci din alea urâte: invidie față de oricine e mai bine poziționat, violență în familie, obsesia îmbogățirii, cleptomanie, dependență de alcool sau pornografie…

Vezi articolul original 764 de cuvinte mai mult

Ce faci tu aici Ilie?


sursa: http://bilingualstories.com.au/ii-training-for-bilingual-carers-book-now/

Unul dintre puținii care au auzit glasul lui Dumnezeu. Mai sunt și alții ce au convorbit cu El. Un privilegiu. Altora le-a scris. După aia nu le-a mers prea bine.

Alții au luptat pentru Dumnezeu. Ba au construit pentru Dumnezeu. Nu mult după terminarea Templului au început tensiunile. Și a venit vremea dărîmării.

Apoi s-au pus să reconstruiască templul și cetatea. După ce și-au zis mai întîi trebuie să asculte de Dumnezeu.

Unii l-au cunoscut pe Isus. L-au văzut, l-au auzit, l-au urmat. Ba chiar s-au certat cu el. Și între ei.

Au mers că barca cu el. Pe valuri cu el.

Ar fi vrut chiar să moară cu el. Nu le-a prea ieșit. Unul însă s-a omorît de ciudă.

Apoi mulți au scris despre el. Chiar dacă nu l-au întîlnit. Și nici măcar nu l-au auzit…

Mai recent nu știu pe cineva să pretindă că a stat de vorbă cu Dumnezeu în persoană. Dar cînd vezi ce fac unii, rămîi cu impresia că au linie roșie cu Dumnezeu.

Și s-au apucat să construiască alte temple. Cui?

Zicea un templier din ăsta că o construcție obosește biserica. O biserică obosită este ineficientă, apatică și pesimistă. Prețuiește mai mult castraveții decît libertatea. Pînă la urmă îi place jugul egiptean. Nu se mai poate gîndi la altceva. Are impresia că Dumnezeu o să-i vorbească în mod neobișnuit, așa că așteaptă un vînt puternic, un cutremur sau un foc. Nu mai aude susurul acela blînd și subțire.

Ce faci tu aici Ilie?

România Mare – România Mică


sursa:http://www.virtueonline.org/portal/modules/news/article.php?storyid=12928#.UzE5xc6GeHc

De data asta n-ați ghicit! Nu e vorba de partidul România Mare, nici de reîntregirea neamului. Cu atît mai puțin de amenințarea rusă. E vorba de fărîmițarea bisericilor. Tare, nu?

Spre neștiința deloc rușinoasă a enoriașilor de tot felul, trebuie menționat că fărîmițarea bisericilor în viitoarea Românie Mare a debutat în ultima jumătate a secolului XIX și s-a accentuat în prima jumătate a secolului XX. Reformații (unguri) s-au transformat în baptiști. Ortodocșii în baptiști. Apoi baptiștii în penticostali. Ortodocșii în tudoriști. În anii 40 penticostalii au trecut la baptiști ca să reziste la presiunile statului.

Continuă lectura

„IF YOU SMILE AT ME, I WILL UNDERSTAND”


Charles Strohmer at his best

Waging Wisdom

orchestra 3 Gabe Lyons, the founder of Q Ideas , did a pretty outlandish thing for a Christian leader. He invited imam Feisal Abdul Rauf to a large Q Gathering in Portland, Oregon, in April 2011. Concerned about the heightened tensions between some Christians and Muslims in America that had not subsided since the previous summer, due to the ground-zero mosque controversy , Lyons knew that lack of understanding can be at the root of unnecessary relational problems. He simply wanted to interview the imam, a peaceable Sufi, and “get understanding” (Proverbs 4:5).

In a thoughtful article that Lyons wrote in response to the ground-zero mosque controversy he had asked, “Can you imagine a future where Muslims and Christians would work alongside one another in our communities to fight for justice, care for the poor, and offer hope to those in need?” He cited the work of Eboo Patel, an Indian Muslim…

Vezi articolul original 734 de cuvinte mai mult

Noblesse oblige


sursa:http://www.keepcalm-o-matic.co.uk/p/keep-calm-and-noblesse-oblige-5/

Expresia se aplică în situația în care cineva face un gest mărinimos, neașteptat, ceva frumos cu toate că era de așteptat ceva rău. Noblețea obligă sau într-o altă formă mai actuală, dacă ești nobil nu faci ce face toată lumea, ci cu totul altceva, pentru că prin asta te deosebești de alții. Spunea cineva că tot din zona asta își trage originea cuvîntul fraier. Fraierul era gentlemanul austriac. Era domn, iar românii i-ar fi spus fraier, adică prost, că nu profita de situație. Mă uit azi la Austria, mă uit la România și încerc să văd cine a fost de fapt fraierul… Noblesse oblige!

Și acum despre politică și națiuni.

Primul război mondial a început nu din cauză că moștenitorul tronului a fost asasinat. Nu-i păsa nimănui în Austria de el. A început pentru că Austria voia teritorii și Rusia se opunea. Germania a intrat s-a amestecat unde nu-i fierbea oala. Dar în general, la declanșarea conflictului era vorba despre onoarea pătată a Austriei și de repararea ei. Cine nu crede să citească ultimatumul Austriei (http://wwi.lib.byu.edu/index.php/The_Austro-Hungarian_Ultimatum_to_Serbia_%28English_translation%29). Continuă lectura

Scenariu II


USA și NATO se dau în spectacol de vreo 20 de ani în Asia. N-a mizat nimeni pe dezvoltarea Chinei, dar și China a văzut ce se întîmplă în lumea asta. Normal.

Dar acum Rusia are vise de mărire. Se aseamănă, cum zicea și marele nostru poet: Baiazid privind la dînsul în întreabă cu dispreț… cu turcii de la sfîrșitul evului mediu. E clar ce vrea Rusia. Și o să primească ce vrea. Doar că mai sunt și alții ce concurează pentru premiu. De exemplu chinezii. Dar Rusia va slăbi numai dacă își va cheltui resursele fără să obțină ce vrea. Vă mai amintiți Afganistanul? L-au încercat și americanii. Cît o să coste ocuparea Crimeii? Multe miliarde de ruble. Unificarea a costat Germania cam mult, dar acum unificarea e altceva. Totuși va costa.

Cineva va găsi și le va da rușilor o nucă prea tare să fie spartă. Să sperăm că nuca asta nu-i Ucraina, că-i prea aproape! Poate să ne pice-n cap și să ne facă un cucuioc, uite-așa de mare! Cu cine și pe ce motiv ar trebui să se consume Rusia ca să ne lase-n pace vreo 10-15 ani? În Caucaz ar exista ceva sămînțe de scandal, dar parcă-i prea uzată melodia. Cu Iranul, iar nu ține, că n-are de ce. Poate doar să le construiască cîteva centrale atomo-electrice. Cu Pakistanul n-au graniță comună, cu Korea n-au de ce, așa că rămîne tot China. Continuă lectura

O Rusie dreaptă și bine-intenționată creștinește


Nu o să reiau argumentele lui V. Suvorov pentru a demonstra politica externă și internă a Rusiei. Lecțiile istoriei se uită imediat ce contextul lor, deși relevant, nu mai este actual. Ca urmare, nu este important că Hitler a cotropit Europa de Vest în locul lui Stalin care a cotropit doar Europa de Est și o parte din Europa Centrală. Ar fi fost însă deosebit de relevant pentru cei din vest dacă ar fi știut mai multe despre suferințele celor cotropiți de Stalin și Rusia în formula Armata Roșie eliberatoare, comunismul impus cu forța și apoi exportat de URSS.

Nu știu de ce, dar mă tem că vestul a confundat războiul rece cu un joc de-a baba-oarba la scară mondială… În fine, revenind la subiect, cîteva repere istorice.

Teritoriile ruse au fost invadate de către mongoli/tătari. Rușii au plătit tribut și izbînda conducătorului poporului rus, cneazul Igor am citit-o pe cînd eram mic copil în Din marile legende ale lumii de Al. Mitru, vol. I. Apoi am aflat de Ivan cel Groaznic (și-a ucis fiul) și ulterior am aflat și alte lucruri. De exemplu:

Istoricul britanic Runciman atrage atenţia asupra faptului că încă destul de devreme, în 1390 patriarhul ecumenic al Constantinopolului, Anton i-a scris marelui cneaz Vasile I al Moscovei pentru “a-i aduce aminte că indiferent ce se va întâmpla, împăratul din Constantinopol era încă singurul împărat adevărat, locțiitorul Dumnezeului ortodox pe pământ.”[1]

Continuă lectura

Un Occident decadent și imperialist


sursa:http://www.fotolog.com/brigadaroja/30625238/

Aceasta era poezia tinereții mele rostită în diferite variante și cu puține pauze de propaganda comunistă. Occidentul era al capitaliștilor, al exploatatorilor ce nu aveau liniște pînă nu ocupau sau distrugeau țara noastră, estul și măreața Uniune Sovietică. Ne împroșcau cu minciuni de la postul de radio Europa Liberă situat în Germania revanșardă, de la Vocea Americii și ne intoxicau tineretul cu Radio Luxemburg. Ba americanii ne și spionau. Le-au venit de hac rușii doborîndu-l pe spionul Gerry Powers, judecîndu-l și condamnîndu-l.

Filmele din Occident erau cenzurate să nu cumva încalce morala socialistă/comunistă. Muzica din Occident era dată cu lingurița, literatura decadentă pusă la secret în bibliotecile publice. Era o crimă să lauzi ceva din Occident. Continuă lectura

Scenariu


Viitorul nu este monopolul unei singure națiuni. El nu este nici monopolul unei organizații, indiferent cît de mare și influentă este ea. Argumentul meu este că viitorul nu poate fi controlat pentru că suntem doar oameni. Poate fi prevăzut, dar nicidecum controlat. Cine nu crede să citească oricare carte de istorie, indiferent cine a scris-o și cînd.

Dar se pot face scenarii.

De exemplu, scenariul no 1.

Rusia nu se oprește la hotarele Ucrainei. Puțin probabil că restul lumii nu va reacționa. Dar nu va reacționa imediat. Pe asta se bazează și Rusia. Probabil că în 3-5 ani se vor căuta surse alternative de energie, se  vor limita schimburile est-vest și în cazul unui conflict se va ajunge mai departe decît în 1939-1945.

Aceasta din mai multe motive. Unul ar fi că nu mai există Hitler. Altul că acum există o Chină puternică și o Japonie mai slabă. Și Marea Britanie nu mai e un imperiu. Acum aproape că nu mai are armată. Se va trece la mărirea forțelor armate, deci vor crește cheltuielile militare. Va scădea nivelul de trai. Asia va profita și va face bani. La fel și America de Sud. Războiul va fi nepopular în Europa și foarte popular printre ruși. ONU va trebui redefinit și reorganizat.

Mergînd pe jocul alianțelor într-un viitor conflict, ar fi interesant de văzut ce oferă fiecare parte. Lupta însă se va da pentru energie. Îmi aduc aminte cum Hitler susținea în fața mareșalului Manstein (1943) menținerea bazinului carbonifer din Ucraina în ciuda calității slabe a cărbunelui, locomotivele de pe front fiind alimentate cu cărbune german. Ce oferă Ucraina?

Roboții își vor face de cap, Europa va tremura de frica bombardamentelor și distrugerea obiectivelor strategice. Ne putem gîndi la arme meteo, bacteriologice și evident informatice. Sateliții își vor face de cap. Ca în aproape toate conflictele, vor fi testate noi arme. Nu știu dacă Rusia și-a pus pe orbită un sistem GPS, dar Europa are nevoie de unul. Complicații militare. În cazul unor înfrîngeri în Rusia vor re-apare sovietele. Vor fi impuse noi legi referitoare la limbi, naționalități și cetățenie.

Țările ce dețin zăcăminte de petrol vor face bani mulți la început, dar reorientarea spre surse neconvenționale de energie va afecta prețul petrolului, astfel că doar lumea a III-a va fi dependentă de petrol.

Apoi toată suferința, pierderile de vieți omenești, riscul unui război nuclear. La fel ca și Hitler, pe asta mizează Putin. Luînd în calcul o analiză cost efficiency Ucraina nu va fi ajutată de un Occident prea rațional. E prea scump, nu face.

Rusia va cîștiga. Slugile sale post-comuniste își vor pleca steagul urîndu-i un bine ai venit ce-l aștepta de mult. Islamul se va extinde, Israelul va fi în pericol, România va fi amenințată. Nimic nou.

O istorie putin cunoscuta – 1919 : Armata română a cucerit Ungaria, pentru a o elibera.ROMÂNI, TRECEŢI TISA!


CER SI PAMANT ROMANESC

1919. ROMÂNI, TRECEŢI TISA !

Există pagini din istoria noastră pe care, nu ştiu de ce, le trecem sub tăcere ca pe o ruşine. Să nu zică Europa că am fost imperialişti? Să nu se simtă vecinii jigniţi? Sau, pur şi simplu, dintr-o modestie tembelă? Ne e frică să ne revendicăm sau să repunem în discuţie personalităţi remarcabile ale ştiinţei şi culturii. Ne este frică să ne impunem valorile. Avem vestigii pe care alţii le-ar căuta cu lupa, ca să-şi încropească un strop de identitate, avem eroi care au dat tonul istoriei în Europa…

Regele Ferdinand si Regina Maria pe malul Tisei

Una din paginile de glorie a fost anul 1919 când, într-un timp record, armata română a cucerit Ungaria, pentru a o elibera. Armata bolşevică ungară a lui Bela Kun, coordonată direct de la Moscova (Lenin tocmai mutase capitala aici), a fost realmente zdrobită, iar vechiul guvern ungar a…

Vezi articolul original 1.607 cuvinte mai mult

amenințarea rusă


La Moscova semi-comunită/semi-capitalistă, dar tot imperialistă

verzi și uscate s.r.l.

am fost în Rusia. De vreo 25 de ori. Un număr aproximativ pentru că niciodată n-am reușit să număr vizele încurcate și încălecate din pașapoartele mele. Am stat la Moscova, cumulat, cam un an și jumătate. A fost una din cele mai șocante perioade din viața mea.
*
Am plecat după un bărbat, din dragoste. Altceva nu m-ar fi dus niciodată în Rusia. A fost o experiență intensă și complet neașteptată. Cunoștințele mele despre Rusia erau, acum realizez, vagi, ceva din cărțile de istorie, ceva din cei cîțiva scriitori și dramaturgi ruși pe care i-am citit pînă atunci. Legenda sufletului slav, excepționalismul rus, bla-bla, eu n-am găsit nimic din toatea astea acolo.

IMG_1218

(Singura zonă mai colorată era centrul, cu tot cu odiosul roșu-kremlin).

Primul contact a fost crîncen, sinceră să fiu. Am plecat cu un avion Tupolev din București, eu, alți trei pasageri și echipajul care fac pariu că s-a…

Vezi articolul original 3.056 de cuvinte mai mult

Conspirații


sursa:http://jafrianews.com/2012/02/27/conspiracy-unearthed-to-fuel-sectarianism-and-to-indict-innocent-shia-muslims-in-terrorist-cases/conspiracy-theories/

Mai ieri-alaltăieri citeam în prospectul Simfoniei No. 85 „La Reine” B-Dur / B flat Major I:85 de Hayden, o simfonie numită astfel pentru că i-a plăcut foarte mult reginei Marie Antoinette, soția lui Ludovic XVI, regele Franței ghilotinat în timpul Revoluției Franceze. Nimic neobișnuit pînă la un alt adevăr ciudat. Marie Antoinette era patroana lojei masonice pariziene Olympique și i-a comandat compozitorului cinci concerte pentru evenimentele lojei. Ciudat, nu?

Mi se pare ciudat pentru că mai toate lucrurile ce nu apar explicate în Biblie sunt caracterizate ca satanice. Se găsesc unii mai năstrușnici să predice despre subiecte de tip bau-bau. Logica: fugi de dracu la Dumnezeu. Așa și cu lojele astea. Pînă mai ieri lojele erau satanice, secrete, conduceau din umbră lumea. Parcă asta intră totuși în contradicție cu Biblia.

La teoriile conspiraționiste ale lojelor se mai adăugă cea despre familiile regale ale Europei ce vor să acapareze întreaga lume. Și despre asta se predică? Da.

Mai că ar fi reușit dacă nu existau Statele Unite, Revoluția Franceză, Revoluția bolșevică și Primul război mondial ce a dus la destrămarea imperiilor: Al doilea Reich, Imperiul Austro-ungar, Imperiul țarist și Imperiul Otoman.

Apoi au venit unii o altă conspirație care face valuri nu numai în predici, ci și prin cărți creștine fundamentaliste: noua ordine mondială. O lozincă foarte potrivită pentru a exprima totul și nimic, adică tot ce vrea un vorbitor fără să conteze despre ce sau cine este vorba. Vorbitorul fiind Hitler, Margret Theacher, Ceaușescu, Bush seniorul, etc. Bau-baul bun la orice. Noua ordine mondială poate fi exact ce vreau eu, exact invers față de ce vrei tu și exact ce au de gând să ne impună extratereștri cu Diavolul în frunte.

Dacă căutăm mai bine faraonul Ramses II dorea același lucru în ajunul bătăliei de la Kadeș. El a reușit, dar alții nu au fost prea norocoși. Toți au murit fără să vadă mult-visatul Canaan al noii ordini mondiale. Unii chiar l-au promis pentru următorii 1000 de ani. BINGO! Sună a Biblie.

Era, cum spunea cineva, visul de aur al întregii omeniri.

Și acum, dincolo de evenimentele din Ucraina, dispariția Boeingului 777, masacrele inițiate de musulmanii extremiști în Nigeria sau aiurea, de faptul că Statele Unite au un buget militar cît următoarele zece state din clasamentul cheltuielilor militare, mă gîndesc că, logic, cineva conspiră.

Băncile. Dar nu una, nici două, ci toate. Toate. Oare la ce să mai conspire cînd se vede ce le trebuie: bani. Ai noștri. Despre asta cine predică?

Mai sunt cei ce conspiră la limitarea numărului de locuitori ai Terrei. Poate sunt dezamăgiți să afle că asta era și preocuparea unor cetăți grecești din epoca antică a polisurilor. Destul de curînd guvernul chinez a dat liber la al doilea copil. Dar să nu uităm că Ceaușescu a fost bun la asta: a interzis avortul pînă la patru copii și dădea prime pentru nașteri. Ce bun era Ceaușescu! Era perioada în care era foarte popular jocul Țară-țară vrem ostași! Existau și mame eroine cu mulți copii. În ce biserici întîlnim azi o situație asemănătoare? Hmm…

Mă întreb ce se va întîmpla cînd nu va mai fi loc pe Terra. Probabil că va fi loteria copiilor. Se vor da premii pentru cine va fi de acord să fie eutanasiat/ă.

Eutanasierea, o altă conspirație pusă la cale de dușmani. Ne! Nu e așa. Citeam un roman despre cineva care și-a ucis din milă tatăl parcă ce suferea cumplit. Aveam vreo zece ani, era un roman dinainte de 1944 și habar n-aveam ce înseamnă creștinismul. Dar în roman se spune că ulterior parlamentul a aprobat o lege ce viza moartea fără suferință.

Chiar așa: să presupunem că avem o boală incurabilă. Ce vom face? Dacă susținem calitatea vieții vom încerca să murim cu cît mai puțină suferință. Asta înseamnă o limitare a vieții. Dacă susținem că vrem să trăim cît mai mult vom suferi oricum. Dacă considerăm că am trăit destul viața se poate termina fără dureri probabil și gata. Altă conspirație.

Ce  să mai vorbim despre illuminati, templieri, flor, SIDA, protocoalele de la Toronto, grupul Bilderberg, WTC, dispariția lui Hitler, a lui Elvis, zona 51, sionismul, aselenizarea, extratereștrii, încălzirea globală, pixelul lipsă la palma dată de Băse și testamentul lui Petru cel Mare?

Hei! Gata! Taci din gură că vin rușii!

The Future of the Mind: The Scientific Quest to Understand, Enhance, and Empower the Mind


Interesantă istorie a unui om ce în mod normal n-ar fi trebuit să ajungă unde a ajuns dacă trăia într-o țară comunistă. Autor al cărții cu titlul de mai-sus, Kaku Michio este un renumit savant ce face cîteva profeții.