Cum stau lucrurile cu comunismul în România (1)


Comunismul a fost contestat în țara noastră, dar acum mulți români regretă că nu mai trăiesc în comunism.

În primul rînd cîteva precizări de natură să clarifice unele amănunte deseori ignorate de nostalgici.

Foarte puțini români care regretă că nu mai trăiesc azi sub conducerea partidului comunist nu știu cum a ajuns comunismul la putere în România, cu atît mai puțin în Rusia sau în alte țări, nici nu cunosc scrierile teoreticienilor comunismului, Karl Marx și Friedrich Engels. Ei nu l-au citit nici pe V.I. Lenin și I.V. Stalin. Tot aici mai trebuie precizat că există foarte puțini români în viață ce au prins și perioada dinainte de venirea comuniștilor la putere ulterior datei de 23 august 1944. La aceasta se adaugă cei care au prins doar perioada bună a comunismului, între 1963-1980 și fac abstracție de perioada 1980-1989 cînd România se afunda tot mai tare în lipsuri de tot felul, în plină dictatură a cuplului Nicolae și Elena Ceaușescu. Ca urmare ei privesc doar la partea plină a paharului și o ignoră pe cea goală. Dac-ar fi așa de simplu…

Apoi, de dragul preciziei merită menționat că România nu a ajuns în comunism, după cum n-au ajuns nici alte țări, mai avansate în acest experiment, chiar dacă ele au pus în practică mai drastic sau mai multe idei ale teoreticienilor comunismului. Nu fac excepție Kampuchia (Cambodgia), China, Coreea de Nord, Cuba, Albania și U.R.S.S., state ce au dus o politică comunistă mai ales în materie de politică internă. Trebuie menționat că cea mai agresivă în materie de politică externă a fost Rusia bolșevică ce s-a extins după MRSO din 1917 și a devenit Uniunea (Republicilor Socialiste) Sovietică (e).

De remarcat că fiecare stat ce se declara comunist și se intitula popular, socialist sau democrat și avea ca țintă finală comunismul sau așa-zisa orînduire comunistă, avea o viziune/concepție proprie despre cum se va ajunge acolo și ce se va întîmpla atunci. Elementul principal însă era (în această concepție) conducerea poporului prin reprezentanți, dar era vorba în esență de înlăturarea monarhiei și a burgheziei de la putere și lichidarea sau încarcerarea clasei ce condusese pînă atunci. Unele contradicții grave ale comunismului în domeniul internaționalismului proletar (sau a exportului revoluției proletare) s-au putut vedea atunci cînd unele dintre aceste state au intrat în conflict ideologic, politic sau militar cu alte state ce aveau aproximativ aceiași orientare. De exemplu China cu URSS, China cu Vietnamul, Kampuchia cu Vietnamul, Cehoslovacia cu țările ce făceau parte din Tratatul de la Varșovia (mai puțin România), URSS cu Ungaria, iar ideologic Albania cam cu toate statele comuniste. Ca urmare, nu se poate afirma că a existat un singur obiectiv sau țel final al acestor state denumite ,,lagărul socialist” în ciuda faptului că inițial (și de fapt pentru foarte mulți ani) obiectivul liderilor comuniști era revoluția mondială și lichidarea definitivă a capitalismului.

Și acum varianta românească.

S-au scris multe cărți de istorie ce încearcă să demonstreze cum a ajuns la putere Partidul Comunist în România. Inițial, fondarea PC și afilierea lui la Internaționala Comunistă dominată de RSFSR (Republica Sovietică Federalistă Socialistă Rusă) a marcat scoaterea lui în afara legii datorită faptului că milita pentru dezmembrarea României și alipirea la RSFSR (1921). După ocuparea Basarabiei și a Bucovinei de Nord de către URSS în 1940, înfrîngerea în URSS a trupelor Germaniei și a aliaților săi printre care se număra și România și intrarea trupelor sovietice pe teritoriul țării noastre, sovieticii i-au impus la putere pe comuniști și au acționat pentru acapararea puterii, realizată în ultimă instanță în 30 decembrie 1947, o dată cu abolirea monarhiei și apoi naționalizarea tuturor mijloacelor de producție (LEGE nr.119 din 11 iunie 1948) și colectivizarea întregii țări (1962), adică cedarea pămînturilor în folosința comună a statului.

Toate aceste mari transformări au avut loc odată cu întemnițarea, torturarea, depoartarea și lichidarea dușmanilor (clerul, burghezia, chiaburimea, moșierimea, politicienii burghezi, militari și polițiști de carieră, intelectuali incomozi, legionarii sau dizidenții religioși) clasei muncitoare în închisori, lagăre sau intreprinderi cu regim de lucru vecin cu exterminarea. După lichidarea opoziției conducătorul Partidului Comunist Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej l-a convins pe Hrusciov, secretarul PCUS al URSS să retragă trupele sovietice din România. Ulterior au fost retrași și consilierii sovietici și s-a trecut la o politică internă și internațională proprie, oarecum independentă de URSS ce dorea transformarea României într-o sursă de cereale, fără prea multă industrie.

În perioada 1947-1958, aflată sub controlul absolut al URSS României i s-a impus să nu accepte planul Marshall de refacerea a Europei propus de SUA, a intrat în C.A.E.R. (1949) și în Tratatul de la Varșovia (1955). Alimentele, unele bunuri de larg-consum erau raționalizate sau lipseau cu desăvîrșire. Era perioada de ocupație sovietică URSS exploata bogățiile naturale a României și plăteam despăgubiri de război (300 milioane de dolari, adică 50 milioane pe an), România fiind țară învinsă în cel de-al doilea război mondial. Ca urmare nivelul de trai era foarte scăzut, Securitatea, organul de reprimare a PC și Miliția fiind foarte active, radioul, presa, educația, comerțul, justiția erau sub directa cenzură și îndrumare a Partidului Comunist ce era atent supravegheat de sovietici.

Încă înainte de respingerea planului Valev ce prevedea practic transformarea României într-o colonie agricolă a URSS, România a început industrializarea ce avea să se încheie odată cu execuția lui Nicolae Ceaușescu în 24 decembrie 1989. Această perioadă se poate împărți în două: una a progresului industrial și agricol, pînă în 1980 și a doua de regres, ce ar fi dus probabil la o mare criză alimentară în primăvara anului 1990 în cazul în care comuniștii s-ar mai fi aflat la putere, dar care se manifesta deja de cîțiva ani prin raționalizarea alimentelor de bază, reducerea consumului de curent, de carburanți, în general de bunuri de larg-consum, reducerea investițiilor în infrastructură (drumuri, dotarea CFR, spitale, învățămînt, etc.), reducerea retehnologizării și exportul masiv la prețuri de dumping pentru a vinde pe piețele externe unde concurența era acerbă. Ca urmare a investițiilor neinspirate (Palatul Poporului, Canalul Dunăre-Marea Neagră, Termocentrala de șisturi bituminoase de la Anina, și alte proiecte megalomane ale lui Ceaușescu), a generozității internaționaliste a dictatorului, România a pierdut miliarde de dolari, ceea ce s-a resimțit asupra nivelului de trai al populației.

5 comentarii la “Cum stau lucrurile cu comunismul în România (1)

  1. Am trait fenomenul , nu pot sa spun ca nu au dreptate dar trebuie privit fenomenul in ansamblu : s-a trasat o zona de influenta iar noi am picat prost ! De parca ar fi interesat pe cineva in-afara de noi !? Tot ma bate gandul de-oleaca de vreme referitor la spusele cuiva : FAPTE RELE SAVARSITE DE OAMENI BUNI ! Faptul ca nu am ajuns parte componenta a marelui colos URSS , eu zic ca nu-i totusi de ici de colo ! Gheorghe Gheorghiu Dej a fost asasinat (a murit de cancer , dar a fost unul la comanda) pentru ca avrut sa se reorienteze politic spre Vest ! Oare n-au fost si-atunci oameni care au incercat sa se descurce cu situatia pe care nu ei au vrut-o pentru a salva ce se mai putea salva ! Iar in spatele dezvoltarii noastre economice au fost cativa evrei destepti , ca proletarii cu pumnul strans n-aveau cum sa aiba o asemenea viziune de perspectiva ! De la diaconul Coresi incoace( se tot lauda biserica ortodoxa cu el ca ar fi primul tipograf care a scris cu litere latine – de fapt el era evreu) , sau poate mai de demult , s-a implicat aceasta comunitate in dezvoltarea acestui amarastean de stat … Nu vedeti , si-acum , de Mugur Isarescu n-au curaj sa se atinga , sau sa-l barfeasca , sau , doamne fereste , sa-l schimbe . Este evreu !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s