sursa fără nici o legătură cu postul, dar haioasă: http://www.englishblog.com/2012/05/cartoon-.html#.U0Va6qKGeHc
Dacă repetiția-i mama învățăturii, probabil că analiza-i mama succesului. Că dacă n-ai avea putere de analiză (și decizie), ce să faci cu învățătura? Sau luată pe ucrainește, ce să facem, că e bai!
O analiză a la Michi Maus evidențiază faptul că Ucraina are graniță comună cu Rusia, pe cînd SUA nu. Mai spune că în afară de fosta enclavă a Prusiei Orientale (unde poate Rusia să se dea peste cap, să dețină arme, să facă manevre), UE nu are nici ea graniță comună cu Rusia, cu excepția celor trei state baltice. De ținut minte că între acestea și Polonia, următorul stat din UE există o graniță terestră foarte mică, ceva sub 100 km. Ca urmare, dacă teoretic (Doamne ferește, numai teoretic!!!), ar fi nevoie de ajutor militar în țările baltice, aceasta s-ar face probabil numai pe calea aerului sau pe cea navală. Coridorul polono-baltic (să-l numim așa) ar putea fi închis de Rusia cînd vrea mușkii ei… Și vă dați seama ce ar însemna asta.
Practic Ucraina nu mai are ieșire la Marea Neagră. Nici nu mai are marină militară. Nu mai are nici marinari, nici contra-amiral. Ucraina e cam ca Ungaria, Belarus și Afganistan. Dacă vrem să fim un pic cinici, am spune că cel puțin asta va aduce economii la buget. Dar și cheltuieli mai mari la transport.
Dacă cineva analizează balanța import-export a Ucrainei, cea a ponderii est/vest, ar mai trage o concluzie, două. Cine e principalul importator? Cît exportă spre est Ucraina? Dacă vreți să vă edificați cu SUA și Rusia aici e sursa: http://www.usubc.org/site/economic-data-analysis/ukraine-s-top-export-and-imports. Interesant de constatat ce importă Ucraina din SUA…
Dacă facem și o analiză a raportului de forțe Ucraina/Rusia, vedem că Ucraina nu stă mai bine, că Rusia este mult mai bine poziționată strategic și că Ucraina n-are nici un as în mînecă măcar. În plus pianistul negru din saloon nu schimbă gama în care cîntă pe placul poporului american, iar UE n-are forța militară necesară pentru apărarea Ucrainei. N-are nici măcar o conducere militară unitară.
Pe ce mizează Rusia? Pe faptul că partea de est a Ucrainei e rusofonă, e industrializată și orice mișcare a Ucrainei va provoca pagube. Rusiei nu-i pasă de pagube. De fapt, nici de oameni, dar noi nu știm asta… Așa că Rusia poate să-și apere rușii de peste hotare și să facă praf tot ce aparține Ucrainei. Că doar nu-i vorba de Alsacia și Lorena…
Apoi să privim spre viitor. Al Rusiei: tranziția de la soviete n-a avut loc cu-adevărat. Nu de alta, dar sovietul din Crimea a decis cum a vrut Duma, în ciuda constituției Federației Ruse. Ce contează cîțiva ucraineni, tătari, și alte naționalități, ocuparea cu forța a navelor din flota Ucrainei, a bazelor militare a Ucrainei. A fost voința sovietelor de cetățeni liberi, pașnici și ruși. La naiba cu legea, cu granița, cu angajamentele, cu toate ce ne pune piedică. Sufletul mojicului nu se-ncurcă cu așa ceva…
Viitorul Ucrainei? O tranziție dureroasă, lungă, solitară, suferindă și nesigură. Regrete, nostalgie. O simplă analiză arată că poporul o va duce mai rău, prețurile vor crește, intreprinderile se vor închide, va urma exodul tinerilor, abandonarea bătrînilor nostalgici ai comunismului, va domina banul, băncile, oligarhii și politicienii. Omul de rînd va sta cu ochii spre vest atras de mirajul bogăției, dar va fi cu mintea tot spre est, fără să uite trecutul pe care l-a prețuit.
Tensiunile cu populația rusofonă nu se vor termina. Ce va face Ucraina? Ucraina nu e Franța, unde toată lumea e francez și se vorbește o singură limbă. Deși s-a omorît cu vecinii lui, francezul trece strada ca să ajungă în țările ce-i fuseseră dușmane pînă mai ieri. Dar o simplă analiză ne spune că față de Franța Ucraina nu se află doar la o depărtare de aproximativ 200o de kilometri, ci la mulți ani de democrație, diplomație și compromis.
Care o fi viitorul? Succesul poate nu ține de una sau de mai multe analize, ci de ceea ce urmează după: schimbarea în bine.