Cum va arăta istoria secolului XXII?


sursa:http://www.historyofparliamentonline.org/

Mai ieri-alaltăieri îmi scormoneam creierul să găsesc un personaj mai de vază, unul demn de cărțile de istorie ale secolului XXII.

Dacă e să-i enumăr pe cei din cărțile de istorie pre-comuniste m-aș gîndi la domnitorii munteni și moldoveni. Bineînțeles numai la unii dintre ei. Apoi în materie de cultură, în afară de Barbu Lăutaru, cîțiva tenori și primadone, cîțiva pictori și scriitori, ba și niște poeți, unii oameni de știință și ingineri ce au studiat în străinătate, vreo două capete încoronate și vreo doi-trei miniștrii, urmează o mare pauză.

Perioada comunistă îi preia sau îi interzice pe unii dintre ei, dar și își fabrică personaje mai mult sau mai puțin fictive (Vasile Roaită de exemplu), la care se adaugă miturile eroilor în viață, acei comuniști importanți ce conduceau destinele poporului asociați cu unele personaje ce se deziseră de vechiul regim și trecură cu arma și bagaje de partea roșilor. Ulterior au fost și aceștia alungați de prin cărțile de istorie. Cultura română n-a putut nega creația artistică a celor ce și-au împletit talentul cu osanalele ridicate epocii Ceaușescu. O excepție o constituie poate sportivii. Deși o prioritate a regimului, chiar dacă unii sportivi au fost adulați în perioada comunistă, sportul nu s-a compromis la fel ca și cultura.

Apoi epoca post-comunistă. Cel mai mediatizat a fost Iliescu. Fără să-l uit pe meteoricul Petre Roman. Coposu, Rațiu și Câmpeanu erau mai tot timpul ținta presei ca exemple negative. Mihai I n-a făcut excepție. La capitolul ăsta intră și Năstase. Nu-i trec cu vederea nici pe auto-declarații eroi ai fotbalului jucat sau exploatat. Hagi, Popescu, dar și Gigi, frații Păunescu și alți cîțiva, au dobîndit notorietate jucînd sau exploatînd fotbalul mai ales după 1990.  Xate se vor rezolva. La noi, ca pe vremea comunismului, va fi raiul pe pămînt. Din cauza asta toți românii din străinătate vor reveni acasă. Pentru că cei plecați vor fi acuzați că își fac de rușine țara. Le-ar trebui un certificat de patriotism emis de o instituție anume, poate de un minister. Probabil Ministerul Patriei. Un fel de fatherland românesc. Și iarăși vom fi întrebați ce gîndim, ce credem și ce avem de gînd să facem.

După catedrala neamului, ce mi se pare absolut necesară, istoria neamului, politica neamului, alimentația neamului și moda neamului. (Probabil că se va cere desființarea penitenciarelor. Sunt anacronice într-o astfel de societate!) Să vedeți ce de patrioți vor răsări! Se va decerna titlul de Cel mai bun român. Se va plînge. De emoție. De diferite emoții.

Ce se vor bucura ungurii, bulgarii, ucrainenii, nemții, sîrbii, turcii, tătarii și alte naționalități conlocuitoare… În fine vor fi și ei români. Va urma o altă rescriere a istoriei, a geografiei, a muzicii, a poeziei, a sportului. Ce vorbesc eu, va fi revoluția pe care o așteptăm, o dorim, o visăm. Dar să sperăm că ne vom trezi la timp. Prea vom semăna cu Coreea. Aia mai friguroasă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s