Si vis pacem, para bellum sau ce să faci cînd n-ai armată


sursa: http://www.entrepreneurdex.com/page/sun-tzu-the-art-of-war

Găsită în scrierea De Re Militari a lui Publius Flavius Vegetius Renatus din secolul IV-V, expresia Si vis pacem, para bellum se poate traduce cu „dacă vrei pace pregătește-te de război.“ Sugestivă zicală. Pe deasupra și înțeleaptă. Se pare că nu i-a fost străină nici lui Plato. Bineînțeles că de-a lungul timpului au existat și alte variante, dar în esență ideea e că dacă vrei să nu-i surprize, adică război, trebuie să te îngrijești de înarmare, armată, arme, etc.

Mă gîndesc la zvonurile cu mobilizarea, cu apropierea trupelor ruse de granițele României și de eventuala dezvoltare a conflictului în afara granițelor Ucrainei. În război, după cum bine se știe apar surprize și acestea sunt foarte neplăcute.

Doar ca să vă liniștesc: fiul meu a fost deja la recrutare acum cîteva zile, nu este mobilizare, relaxați-vă. Cît puteți, că FNI nu lucrează pentru mine, nici MApN. Trenurile pline de tancuri românești (ultimul nostru răcnet) și transportoare blindate se deplasează ziua, așa că nu vă faceți grijă. Grijă să-și facă deștepții ăia din Rusia ce trec de pe o orbită pe alta satelitiții spion și-i dirijează deasupra noastră să ne numere tancurile. Cînd tancurile s-ar deplasa noaptea, cu pază, cu trupe, atunci va fi cazul să ne alarmăm. Vorba cuiva la zecile de tancuri de pe tren: un vagon, un tanc; un tanc, 50 de tone; 3 zeci de vagoane, 150000 de tone plus masa vagoanelor. Care locomotivă trage în România așa ceva?

Și din nou la conflict sau război. Nu trebuie să-l citim pe Sun Tzu ca să ajungem la concluzia că un război, chiar și cîștigat este extrem de scump. Pe vremea sa cam 200 de oameni lucrau pentru doi militari. Parcă. Pe vremea lui Frederick supranumit și cel Mare Prusia a ocupat Pomerania ce aparținea Austriei, dar costurile războiului s-a ridicat la sume astronomice.

Ca urmare, diplomația este o cale mult mai ieftină și mai bună. Chiar și cînd ai o armată bine echipată și instruită, ceea ce nu e cazul nostru.

Ce va face România în cazul unui conflict cu Rusia? Va fi în linia I și dacă vrea și dacă nu vrea. Dar, pînă acum Rusia duce un război ieftin în care nu s-au tras prea multe gloanțe. El se desfășoară în afara granițelor sale și nu implică distrugeri masive. Cu toate acestea nimeni nu trebuie să fie păcălit de sloganul rus cu privire la statele tampon. Exact așa s-a întîmplat și în 1939. Polonia, statul tampon a fost înghițit într-o lună. Puțini știu că în tratativele eșuate cu Marea Britanie și Franța Stalin a cerut coridoare de trecere spre Germania. Dacă i s-ar fi dat Polonia era ca și ocupată înainte de declanșarea războiului și rușii ar fi fost la o aruncătură de tanc de Berlin, apoi Paris.

Apoi să nu uităm nici lecțiile pe care ni le-au servit Ungaria (1956) și Cehoslovacia (1968), unde rușii s-au retras ca să reintre în forță. Cu chiu și vai au ieșit.

În războaiele moderne ceea ce contează este informația. Un stat bine pus la punct alocă cel mai mare buget serviciilor de spionaj, supraveghere, cifru și contraspionaj. Numărul analiștilor, a specialiștilor în general, este tot mai mare. Cînd mă uit la serviciile noastre văd că se alocă bani. Sper să fie și rezultate. Războiul electronic și informatic nu este o joacă a unor hackeri în stil holiudian. E ceva pe viață și pe moarte. Dacă tot avem tineri capabili în domeniu poate le dă cineva de lucru. Miram-aș, că tocmai se întreba cineva dacă ar mai fi cazul ca cei antrenați în așa ceva să mai fie scutiți de anumite impozite. Și așa pierdem și pacea și războiul…

Fără armată și fără informeișîn nu o să rezistăm chiar dacă ne bazăm pe NATO. E mai ieftin să investești în prevenție decît să lupți un război pe care n-ai cum să-l cîștigi. Poate se gîndește cineva la asta și pe la noi. Poate face ceva, dacă se tot gîndește. Sper să nu așteptăm după chinezi…

Așa ar fi normal, nu?

4 comentarii la “Si vis pacem, para bellum sau ce să faci cînd n-ai armată

  1. De-acord cu dumneavoastra , o singura observatie ar fi de facut : faptul ca se iau in evidenta tinerii pentru a fi recrutati , pentru mine e un motiv de ingrijorare in caz de mobilizare ! Cat timp li se va aloca pentru instructie ? Maxim 3 luni ! Vor fi carne de tun cu siguranta , de parca asa ar fi altceva … Eu care am facut armata acum 21 de ani sunt mult mai eficient decat ei , mi-ar fi de-ajuns redobandirea conditiei fizice si punerea la punct cu noua tehnica militara , cele trei luni alocata !

    Am zis-o si-atunci , o zic si-acum , a fost cea mai mare prostie cand s-a desfiintat armata obligatorie ! Daca nu pentru a-ti apara tara , care oricum e un mit bun doar sa umple de mandrie peipturile inocentilor si-a pensionarilor care nu mai au la ce sa viseza, cel putin pentru disciplinarea imberbilor , ca tare tari sunt in cerbice si trec anii peste ei si ei tot asa raman ! O ,,talpa ” pe gat la momentul potrivit daca nu le-ar fi schimbat optica , cel putin i-ar fi facut in mod sigur sa inteleaga ca se poate si altfel , si si-ar fi schimbat atittudinea , cel putin pe cea sociala …. Zic si eu …

    • experiența mea din armată, la o unitate de rachete operativ tactice a fost tipică pentru anii 70. dar armata m-a învățat doar trei lucruri: să ucid, să fur și să înjur. cu primul n-am avut probleme, al doilea n-a fost ceva ce mi-a rămas în obiceiuri, dar ultimul a fost greu de eradicat. în armată orice comunicare, chiar între soldați începea și se termina cu o înjurătură sau cu un termen peiorativ cu aluzii sexuale. părerea mea e că în trei luni poți să înveți destulă armată dacă vei, cît într-un an pe vremea cînd toată lumea făcea armată.
      oricum cei demotivați nu vor ajuta, ci vor încurca, așa că optez pentru profesiniști.

  2. Aceeasi optiune o am si eu , doar ca nu merge cum vrem noi ! Sper sa se termine totul cu bine , sa fie doar la nivel de razboi psihologic si asa sa se rezolve totul ! ca de e sa se intample ceva , nic eu si nici dumneavoastra , darmite ei , din punct de vedere strategic n-am trimite profesionistii ci doar pifani insotiti de profesionisti ! Am ramane descoperiti in linia a doua si n-ar fi bine !

    Apropo de injuraturi , dupa ce m-am liberat , o luna de zile n-am vorbit cu nimeni decat monosilabic nu cumva sa-mi scape vreo injuratura ! Apoi mi-am revenit la normal … 🙂 Cat despre furt , tin minte ca am facut parte dintr-un comando de fosti puscariasi trimisi la lucru nu stiu unde . M-am dus in biroul comandantului revoltat si mi-am varsat oful :

    -Astia vor fura si vom fi luati la gramada si nu-mi convine sa fiu pedepsit pentru ceea ce n-am facut !

    Raspunsu l:

    -Intentionat te-am pus intre ei , ca ei sunt inconstienti , dar tu vei avea grija sa nu-i prinda !

    Si iata-ma ajuns ,,creier ” intre mafioti ! Si chiar mi-am castigat respectul printre ei , ei mi-au zis cum …. , de la ce-au spus ei eu decideam cum sa fie ,,si mai bine ” ! Ma bucur ca le-am lasat pe toate acolo , poate si de aceea urasc injuratura si cuvintele murdare …?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s