Teologia românească cea de toate zilele sau Miroslav Volf, Budha și testul elefantului


sursa:http://www.mbird.com/2012/09/knocked-unconscious-part-ii/peanuts-theology/

Teologia românească cea de toate zilele era calmă, distantă, pioasă și la locul ei. Cu greu puteai găsi un autor autohton evanghelic înainte de 1990. Mai mult îl bănuiai pe Richard Wurmbrand decît îl știai. În schimb stăinii erau pomeniți numai de bine. Nu contează cine erau, contează cum erau apreciați. Mai tot credinciosul avea acasă cîteva cărți de teologie populară intrate ilegal în țară. La astea se adăugau cărțile de cîntări, sau pe limba noastră cîntece bisericești, ce enunțau și ele o anumită teologie. E adevărat că autorii cîntecelor proveneau din diferite straturi ale credinței creștine, dar tocmai asta mă face să mă întreb cum de înainte de 89 nu ne dădeam cu cîntecele-n cap și acum ne dăm? Nu conta cine-i autorul (de cele mai multe ori enoriașul din bancă habar n-avea cine a scris textul, cine a compus melodia și din ce denominație face parte) și se cînta fără încruntări de sprîncene. O tempora! O mores!

Tot înapoi în România anilor 1990 baptiștii și penticostalii școliți la școlile profesionale de pastori de la București (ITB și ITP) și nu numai, au avut parte de un șoc cînd au stat față-n față cu cîțiva profi, doctori în teologie, cu studii făcute pe bune în adevărata lume academică, nu în România savantei de renume mondial ce polimeriza și poli-pruniza specific polimerii. A se citi Elena Ceaușescu. Tinerei sub 40 de ani le dădeau cu tifla eroilor credinței ce lăsau de obicei biserici întregi cu gura căscată după predici fulminante. Era bătaie de joc? Nu era bătaie de joc. Era realitatea. Senzația pe care ți-o lăsa o astfel de întîlnire era una de neputință, de inutilitate și primitivism. Și era vorba de teologie anul I made in GB! Ani și ani de studiu, de interpretare, de aplicare și de dogmă erau puse sub semnul întrebării. Teologia noastră cea de toate zilele era sub asediu. Care teologie?

Participanții cursurilor deja școliți autohton aveau un ego atît de mare încît unul dintre profi a prorocit că cutare personaj nu va îndrăzni să ia teologia de la zero de teamă să nu fie flituit de tinere de 18-19 ani cu convingeri la fel de puternice, dar diametral opuse. Chiar aș fi vrut să asist la o astfel de dezbatere teologică… Unii n-au riscat și au obținut doctorate fără studii în  teologie.

În fine, dacă tot vorbim de teologia noastră cea de toate zilele, după 1994 unii au suferit un șoc constatînd că pregătirea profilor de teologie în exercițiu la București era una pe măsura teologiei noastre cea de toate zilele. Parafrazîndu-l pe Caragiale se putea afirma că teologia asta era sublimă, dar lipsea cu desăvîrșire. Nu e un secret că domniile lor au scos cărți utilizînd această teologie de succes. Cărți ale unor autori străini și-au schimbat titlul, un pic textul și s-au tras concluziile ce trebuiau să rimeze cu teologia noastră cea de toate zilele. Apoi cărțile au ajuns pe rafturile bibliotecilor. Personale sau instituționalizate. Ei eu continuat să predea. Nu ar trebui să ne mai întrebăm care este calitatea teologiei lor, ci ce fel de teologie au născut în tărtăcuțele celor ce le-au citit produsele. Rezon! Cred că s-a închis cercul. Sau cerul…

Și acum despre Miroslav Volf. Păi nu este nimic de spus despre Miroslav Volf decît că a căzut în mediul românesc cu o astfel de teologie și că este judecat conform acestei teologii. Nu numai de teologi ci de tot felul de cititori de teologie românească, cea de toate zilele. Ce bine că Volf nu știe cine suntem, nici cum gîndim. Să sperăm că n-are prea mulți prieteni p-aici care să-i spună adevărul!

Volf a fost atacat, luat în derîdere, ironizat și minimalizat de teologii amatori de teologie populară românească. Ce știu ei despre Volf? Mai nimic. Dar asta nu contează. Volf le insuflă neîncredere, nesiguranță și dubii. Care ar fi motivele? Cu siguranță se găsesc în conținutul prelegerii de la ITP și printre rîndurile cărții recent traduse în limba noastră. Sau altundeva.

Și acum despre Budha. Nu vă speriați, n-am trecut la hinduism, nici nu sunt adeptul cristbudismului. Dacă cumva așa ceva chiar există. Dacă nu există, precis se va găsi un român vajnic care să-l inventeze. Sper să nu fiu acuzat de cristbudism, dar le dedic amatorilor de teologie românească o istorie povestită de Budha.

“Cîndva, demult, trăia un împărat, care chemându-şi servitorii, le-a spus:”Adunați-vă cu toţii, servitori credincioşi, apoi mergeţi de strângeţi la un loc pe toţi orbii din naștere din împărăţie, pentru a le arăta un elefant.”
“Prea bine, mărite” au spus servitorii, după care fiecare a plecat spre a îndeplini voia împăratului lor.
Când toţi orbii au fost adunaţi în locul desemnat de împărat, acesta a venit în mijlocul lor şi le-a spus, “V-am adus un elefant”. Un orb a pipăit capul elefantului, altul orb trompa, altul urechea şi aşa mai departe, fiecare crezînd că ceea ce a pipăit a fost un elefant.
Apoi împăratul îi întrebă pe orbi cum arată un elefant.
Cei care au pipăit doar capul elefantului au spus că elefantul este ca o oală. Apoi cei care au pipăit doar urechea au spus că elefantul este ca un coş de fructe; cei care au pipăit colţii de fildeş ai elefantului au spus că elefantul este ca un plug; cei care au pipăit trupul elefantului au spus că elefantul este ca un grânar; cei cărora au pipăit picioarele au spus că elefantul este ca şi coloanele ce susţin un templu; cei care au pipăit coada au spus că elefantul este ca o perie, iar cei care au pipăit trompa au spus că elefantul este ca un șarpe mare.
Apoi toţi orbii adunaţi în acea piaţă au început să se îmbrâncească şi să ţipe:

“Așa arată elefantul!”

“Ba nu, elefantul nu arată aşa!”

“Ba da!”

“Ba nu!”

În curând lucrurile au scăpat de sub control şi orbii s-au luat la bătaie.

Maestrul a încheiat, spunând “La fel sunt şi aceşti oameni ce își dau cu părerea despre lucruri pe care nu le-au văzut… Prin ignoranţa lor, sunt exact ca orbii din povestea cu împăratul: certăreţi şi deformând realitatea într-un fel sau altul.

Există în România niște indivizi ce pretind că sunt teologi. Adepții acestei teologii, cu sudalme și afurisiri l-au înghesuit pe Miroslav Volf într-o cutie cam strîmtă. Una bătută-n cuie. Pe măsura teologiei lor.

Advertisements

26 comments on “Teologia românească cea de toate zilele sau Miroslav Volf, Budha și testul elefantului

  1. Omul cand se teme reactioneaza ! Iar cand vine unul si-ti zice ca nu e chiar assa cum crezi tu , teama e cu atat mai mare pentru ca mantuirea este fudamentata pe credinta , cel putin in zona evanghelica . Hai ca pe la 20 de ani , student anul II iti mai permiti acest ,,lux” , dar la 50 de ani, dupa 25 de an de pastoratie dupa ureche , parca e mai confortabil sa urli ! Cine stie , poate mai salvezi ceva ? Cel putin din propria-ti imagine …

    Dac-ati sti cate discutii tematice am avut in acest sens cu prietenul meu baptist !? Eu nu intelegeam de ce nu inteleg , de ce nu inteleg ca si ei , evanghelicii trebuie sa-si defineasca un crez comun , ca trebuie sa-si ancoreze invatatura si sa-si defineasca o dogma unitara pentru a putea face fata invataturilor si curentelor vremii ! Pana la urma tine de evolutia bisericii , se trece la o urmatoare etapa , ziceam eu , bazandu-ma pe ceea ce s-a intamplat candva in bisericile traditionale .

    Mi s-a explicat cum sta treaba la cald , si n-am mai avut nimic de obiectat . Problema e ca mai trece inca un ,,tren ” ….4000 de denominatiuni neoprotestante nu e prea mult ? Nu s-a gandit nimeni ca acest numar este o problema , ca s-ar putea sa fie catalogati ca niste comunitati de nemultumiti care protesteaza si tot protesteaza , si-nca mai mult de-atat , protesteaza din nou ?

    • cam asha! am avut și un scurt pasaj despre ineranță,dogmatisme, literalism și alte cele și încheiam cu denominațiile alea multe. l-am șters. întrebarea de final era dacă sunt atîtea chestii ce le credem diferit, de ce-l mai atacăm pe MV?
      pe vremuri se zicea de sanchi!

      • Am citit doar crampeie din ceea ce a scris omul asta ! Sincer , lupta la categoria grea ! Eu ca ortodox , mult mai familiarizat cu teologia ,,intortochiata “, am ramas fascinat de gandirea lui, nu spune nimic nou dar spune altfel , altfel cum as fi putut gandi si eu dar n-am putut pentru ca trebuia sa-mi spuna altcineva! Acelasi sentiment l-am trait prin anul III de facultate , cand impreuna cu profesorii descopeream Scriptura ! Ce e interesant , in anul I si II am dat examen din Vechiul si Noul Testament , inainte de admitere am dat o proba eliminatorie in care trebuia sa facem dovada ca avem cunostinte temeinice de Scriptura , practic la sfarsitul anul II ar fi trebuit sa fim asi , si ajungand in anul III constientizez ca de fapt n-am invatat decat niste baze , ca tot ce-am invata pe de rost sunt doar elemente ajutatoare ! Pentru mine a fost o bucurie aceasta descoperire , pentru altii piatra de poticnire !

        La fel am simtit si cand am citit putin din gandirea maestrului Wolf , ca sunt atat de departe , si tot aceeasi fascinatie m-a patruns ! E ca si cum ti s-ar permite sa mangai din nou frumosul , sa citesti si sa intelegi obisnuitul cu o prospetime pe care n-ai fi simtit-o daca nu ti-ar fi descoperit-o cineva ! E fascinant Cuvantul …

      • asta-i teologia. eu am beneficiat de lipsa telefonului baptist, adică a tradiției baptiste. nu eram din familie…
        teologia e o știință și o artă. trebuie să fie frumoasă, vorba lui stăniloae.

  2. Reblogged this on Frică şi cutremur and commented:
    Mda, nu se pun în acord evanghelicii balcanici cu privire la grosimea cozii elefantului. O fi groasă, o fi supțire: cine știe? Da’ măcar în privința colților să ne hotărâm odată!

  3. M-am uitat zilele astea pe mai multe bloguri și am văzut reacțiile. Unele intervenții m-au trimis pe net la un caz similar, când în 2007, profesorul Simuț de la Universitatea Emanuel l-ar fi invitat pe rectorul de la Princeton Theological Seminary, Iain Torrance, la niște prelegeri de patristică. Dacă e adevărat ce scriu blogurile, atunci se pare că s-au sesizat, evident din oficiu, mai mulți apărători ai dreptei credințe baptiste în frunte cu Cristi Rață și, după intervenția Comunității de Oradea, inițiativa lui Simuț a fost făcută una cu pământul. Prin urmare, Torrance (care ar fi fost profesorul lui Simuț la Aberdeen) n-a mai venit. Se pare că, totuși, în cazul ITP, Volf va veni să-și țină prelegerile în ciuda presiunilor făcute de pastorul Ionescu de la Chicago care amenință cu cine știe ce acțiuni. Mai nou văd că se vorbește nu numai de sistarea finanțării ITP, ci și de mazilirea de la catedră a unor profesori: Conțac, Constantineanu și Terinte (capi de listă). Eu sunt convins că așa ceva n-o să se întâmple, dar astfel de amenințări au potențialul de a se răspândi și la alte instituții, iar dacă ajung la UEO, atunci probabil că următorul pe listă ar fi tocmai Simuț care și-a construit CV-ul scriind despre chestiuni ce nu sunt pe placul comunității evanghelice (radicalism catolic, teologia secularizării, ermetism teosofic, filozofia religiei etc).

    • eugen, ai semnalat foarte bine hibele sistemului. din păcate școlile de teologie sunt extrem de dependente de biserica pe care o servesc. a fost un pas înainte să admiți penticostali, adventiști, ostași la oradea, dar pasul ăsta înainte a fost urmat de doi pași înapoi de parcă conducerea urma tactica lui mao tzedun. s-a discutat despre acceptarea de studenți din alte denominații. cu toate că figura undeva în prospectul ubeo, aceștia trebuiau intervievați personal de rector. în fine, un mozaic de credințe ar fi deschis locul și implicit teologia. dar la asta ar fi trebuit adăugată o bibliotecă pe măsură, cadre, etc.
      ca să creezi teologie trebuie să ai condiții. ori atunci cînd conducerea s-a vîndut (sponsorizarea, nu?), nimeni nu a mai putut gîndi liber, ci a trebuit să-și pună okelari de cal.
      despre asta de ce nu se vorbește? fiecare rector a venit cu ideile lui, dar în cele din urmă banii au contat. ubeo, itb, itp nu sunt școli teologice independente cum este de exemplu LBC/LST unde m-am școlit eu.

    • pastorul ionescu de la chicago e un fel de domnul goe al teologilor de baltă români de pretutindeni ce n-au scos nasul dincolo de lecturile obligatorii și nici nu s-au angajat într-un dialog serios cu o teologie anume. dacă cei de la itp trebuie să plece din cauza lui, atunci zic că itp-ul și implicit biserica penticostală își merită soarta.
      părerea mea este că toți cei ce am plecat de la vreo școală teologică pe motiv că nu ne-am aliniat nu numai că putem concura cu succes oricare dintre școlile existente, dar am atrage studenți și de la alte denominații.

      • Cu iertare, frate Alexandru,
        fratele pastor Cristian Ionescu prefera mai degraba azima curata si ierburile amare decat cozonacii afanati ai lui Volf (si altii asemenea lui).
        Personal l-am vizionat pe Volf si nu pot sa inteleg cum a schimbat teologia cu… alahologia. De fapt, daca ma uit pe fereastra si vad semnele… incep sa inteleg.
        Sfatul meu fratesc: sa ne aducem aminte de unde ne-a scos Dumnezeu si sa nu umblam dupa lucrurile inalte….
        Apropos„, placerea lui Isus a fost frica de Domnul. Tineti aproape!

        Binecuvantari!

      • cu o notă de subsol: oricine poate face caz de ce crede unul sau altul.la ce ajută? ce nu se înțelege la noi este că teologia nu este un produs al maselor. dovada se găsește în istorie. (doar la comuniști masele hotărau, conduceau, etc.) de aia se ardeau pe rug liderii, nu tot poporul.

        parafrazez zicala de pe facebook trast mi aim ăn inginiă și spun trust me I’m a theologian. teologia este una din ramurile filosofiei… unii nu înțeleg filosofia. ar fi bine să-și pună în negoț talantul ce li s-a încredințat, nu să jinduiască la cel al vecinului. la mintea cocoșului…

  4. “trust me I’m a theologian”… sorry bro. dar multi au facut asa si s-au (te)ologit.

    Trust me, in God (through Christ) I`m trust!

    Blessings!

    • marius, e adevărat ce spui tu, dar în același timp nu se poate face o afirmație absolută cu privire la teologie. teologia nu-i pentru toți așa cum nu toți sunt pentru teologie. cel mai mare respect și considerație pentru credinciosul drept, adevărat și cinstit. ce eu atac de obicei sunt ifosele teologalitice ale unora ce vor să fie purtătorii de cuvînt a lui dumnezeu.
      am afirmat, și cred în continuare că cel mai cinstit răspuns al unui teolog vis-a-vis mai știu eu ce chestiune ar fi sorry, nu mă pot pronunța. cînd am spus asta după un an de teologie intensivă în biserica de unde proveneam frații mei s-au uitat strîmb la mine. ei oricum știau totul… dar mi-a luat un timp să mă prind. 🙂
      în rest, dacă e blessing, blessing să fie! și pentru tine.

  5. Pingback: Un “nume” …! | ARMONIA MAGAZINE - USA

  6. Sorry! Îmi pare rău că, aflat într-o sincopă “necunoscută” si neidentificată (nu am altă explicație), orbit și cu un limbaj de lemn, a trebuit să experimentez ca și David altădată (cercetarea venită atunci prin Natan), pocăința și îndreptarea.

    De o săptămână aveam în plan să scriu ceva despre adevăr, cât de anevoie poate fi spus și cât de greu poate fi primit; căci depinde de circumstanțe și de neputința de a-l spune dres cu har și cu sare.

    Sorry că te-am bombardat intepestiv (de, sincopa, de care ziceam) în loc să văd bine și limpede. Dar nu aveam nici o “bârnă” în ochi! Probabil n-o vedeam de ceața unor prejudecîți insinuate de care n-aveam cunoștință!

    Sorry! God Bless You! George.

  7. Touché! E clar că sunt depășit deseori. Cât despre responsabilitate…cert este că nu am îmbrăcat-o în haina care i se cuvine. De-aceea zic iarăși… touché!

  8. Intersant articol… Dar am o nedumerire la povestea lui Budha : de unde stiu orbii cum arata oala, cosul de fructe, granarul, plugul, peria, sarpele ? 🙂 Ca doar sunt orbi si nu au reprezentarea vizuala a niciunui obiect… Deh, cam tampa aceasta ilustratie a “maretului” Budha. La fel si parerile filosofilor cand se amesteca in teologie…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s