Cum unii este mai mult comentatori, deci știe să scrie ceva, da nu vrea să aibe blog, o dedicație cum nu se poate mai bună. Mea culpa că n-am scris io asta. Vorba unuia dintre profii mei american, evreu și creștin: cum de nu mi-a trecut mie prin minte așa ceva?
#comentatorul are întotdeauna „dreptate” fiindcă:
- Din moment ce a postat comentariul nu avem cum să demonstrăm că nu a citit textul, chiar dacă opinia lui nu are legătură cu postarea iniţială, fiindcă dreptul la opinie nu poate fi restricţionat.
- Atâta timp cât pornim de la prezumţia că a citit textul, dreptul la opinie al comentatorului nu poate fi inferior dreptului la opinie al autorului.
- Dacă mă deranjează anumite comentarii, sau am alte pretenţii, am posibilitatea moderării sau chiar a excluderii lor. Din moment ce nu am făcut aceste operaţii, mi-am dat implicit acordul la comentarii.
- Nu orice postare trebuie să fie publică. Alegerea acestei opţiuni implică consecinţe pe care e normal să ni le asumăm.
- Opinia comentatorului nu e obligatorie pentru mine şi nu-mi îngrădeşte cu nimic dreptul la liberă exprimare.
- Înjurăturile şi insultele fac parte din comportamentul uman. Ele nu se răsfrâng doar asupra adresantului, ci îl caracterizează în…
Vezi articolul original 78 de cuvinte mai mult
subscriu!