Cum să facem Biserica relevantă? Simplu!


Bisericile se vaită. Sunt prinse între jocul de duminica dimineața, cel de după-masă/seară și servicul de peste săptămînă. Așa le trebuie! Cine le-a pus? În rest oameni cu sau fără probleme, creștini mai noi sau mai vechi. Mai legaliști sau mai puțin legaliști. Mai tineri sau mai bătrîni. Femei și bărbați, adolescenți și copii. Mulți se întreabă dacă Biserica mai este relevantă. Nu mai găsesc ce găseau altădată. Pe vremuri era deajuns să apari în biserică și totul se schimba parcă. Deschidea cineva gura la amvon și viața căpăta sens. (Nostalgia epocii de aur? Poate!)

Acum se merge la biserică fără chef. De ce? Nu mai e Biserica relevantă? De ce era relevantă atunci? De ce acum cînd se pot face 1000 de lucruri fără prea mare risc, biserica amorțește?

În primul rînd, relevanța Bisericii poate fi asigurată doar dacă Scriptura este relevantă. În urmă cu ceva timp în Scriptură găseam răspunsuri la viața sub regimul comunist, la lipsuri, la amenințări, la disciplină, la creșterea Bisericii. Nu susțin că toți cei ce predicau aveau darul de a face Scriptura relevantă, dar cu mici excepții învățătura era consistentă, armonioasă și deci, atractivă. Adevărul Scripturii nu putea fi contestat decît de materialismul dialectic falimentar.

Dar de data asta ne luptăm cu un materialism de alt tip. Mai puțin ideologic, sau așa cred unii dintre noi. Și revin la aceiași întrebare, cum putem să facem Biserica relevantă? Simplu, aplicînd, adică trăind Scriptura. Fără înregimentări ideologice, fără loialități individuale sau de grup greșite, fără idoli mai noi sau mai vechi.

În trecut se vedea foarte ușor și repede dacă puneai în practică Scriptura sau te-ai dat cu materialismul dialectic. Sau mai rău nu respectai legea. Îmi aduc aminte de o soră mai tînără-n credință ce tocmai se mutase la bloc. Lîngă era tot un șantier de blocuri. Îi lipsea nu-mai-știu-ce din apartamentul proaspăt recepționat, așa că s-a dus pe șantier să găsească și să ia lucrul cu pricina. L-a găsit și cineva dintr-un grup de șantieriști a întrebat-o ce face. Zicea: M-am uitat în ochii individului și i-am răspuns în gura mare: FUR! Că de fapt, asta făceam. Cînd au auzit, s-au făcut că plouă.

Nimeni nu a mai întrebat-o nimic. Ei erau campioni la așa ceva. Dar ei conștiința i-a tras un semnal de alarmă.

Scriptura devine relevantă prima dată în gîndire, ce ulterior sau imediat trebuie să se transforme în acțiune. Sora nu s-a apucat de furat și nu a recidivat. S-a oprit. Și a povestit ce a făcut, semn că Scriptura s-a unit cu experiența.

Scriptura explica viața. Scriptura ne oferea experiența de viață pe care nimeni altcineva nu ne-o putea oferi. Scriptura ne făcea legătura cu Dumnezeul care a creat această lume în care ne găseam un loc sigur. Scriptura ne explica trecutul, ne încuraja să  trăim în prezent, avînd o nădejde viitoare dincolo și mai presus de piatra de mormînt. Naționalismul, comunismul, materialismul ne pigmenta viața, ne făceau cîteodată să strîngem din dinți, dar Scriptura ne punea în parametrii și ne dădea sens. Dacă Biserica era comunitatea unora care gîndeau ca mine atunci Scriptura ce era relevantă pentru mine, era relevantă și pentru ei. Și invers. Sensul individual se materializa într-un concret superior ce nu mă făcea să mă pierd în colectiv, ci să mă regăsesc. Găseam înțelegere, sprijin, încurajare, și la rîndul meu îmi puneam la bătaie talantul cu riscurile de rigoare. Pentru că merita.

Dar ce se întîmplă acum? Ce lipsește? Ce s-a schimbat? Sau mai bine zis, de ce am schimbat ceva ce era bun pe ceva ce nu mai merge cum trebuie? Cine e de vină? Chiar așa, chiar e de vină cineva? Poate de vină sunt eu.

Cum facem Biserica relevantă?

Trecînd dincolo de bariere așa cum făcea Isus. Nu ridicînd bariere. Dărîmînd ziduri, nu clădindu-le. Există riscuri, dar și Isus a riscat. Dacă nu riscăm cum dovedim că Dumnezeul nostru este așa cum pretindem? Numai merge să ne ascundem după păgubosul și tradiționalul Nu știu. Soluții există. Doar că uneori nu dorim să le punem în aplicare. Și atunci, automat demonstrăm că Scriptura, și deci Biserica, sunt lipsite de relevanță. Poniemaiete?

Advertisements

5 comments on “Cum să facem Biserica relevantă? Simplu!

  1. Bine structurat articolul, dar consider ca poate ca la final se putea mai multa claritate in exprimarea solutilor. Una dintre ideile care mi se nasc acum in minte este ca poate ca biserica nu mai e relevanta in tara noastra. In tari in care crestinii inca sunt chinuiti si omorati probabil ca lucrurile inca rezoneaza cu scrierile biblice. Pentru ca biserica e foarte putin relevanta astazi in Europa iar visul Romaniei este sa fie o tara europeana. Daca Biblia este o carte aprobata si promovata de catre Imperiul Roman, nu ar trebui sa vedem in ce “status” se afla acest Imperiu la ora actuala? Unde ne aflam ca si evolutie conform scripturii si cat am realizat din planul biblic propus si aprobat?

    • în mod intenționat am omis soluțiile, mergînd pe principii, nu pe soluții specifice, cu scopul de stimula gîndirea. unele soluții nu vor fi interschimbabile, așa că fiecare va trebui să-și găsească și aplice propriile soluții. de asemenea aici e vorba și de elasticitatea dea nu încerca și persevera în ceva ce merge în altă biserică doar de dragul frumuseții a mai știu eu ce program sau soluție.
      aplicarea scripturii în practică și reîntoarcerea la formele simple, voluntariatul, empatia, interesul față de om ar trebui puse mai presus de trupa de închinare, serviciul cultic, ședințele comitetului sau chiar comitetul în sine. na c-am zis că mai las pe alții…

  2. Una dintre solutii e sa ne oprim din a mai face prozeliti , de-ai mai arata cu degetul pe ceilalti … Sa spui ca tu esti mai bun , hai la noi ca la noi e adevarata revelatie …, dintotdeauna mi s-a parut a fi calea gresita ! Facultatea de teologie mi-a intarit acest crez chiar daca trei sferturi dintre cei cu care au absolvit credeau altcumva …

    Pentru mine e asa de simplu :

    ,,Asa sa lumineze lumina voastra inaintea oamenilor incat vazand faptele voastre …”

    Simplu , ca si curgerea unui izvor de apa, fara fortare , fara demostratii …., pur si simplu cu rabdarea acelui firicel de apa care sapa in stanca fiind convins ca undeva in vale el se va transforma in fluviu ….

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s