Isus ridică glasul și spuse: Ședință!


Într-una dintre revistele Uniunea Sovietică de prin anii 60 era un articol despre schimbul de experiență dintre un echipaj al unui pescador sovietic și un echipaj al unui pescador japonez. Comandantul sovietic era intrigat de cît de mult pește pescuiesc japonezii. Comandantul japonez îl întrebă pe cel sovietic ce se întîmplă. Acesta îi mărturisi că dacă nu găsesc pești își convoacă întreg echipajul la ședință ca să vadă care sunt cauzele eșecului. Comandantul sovietic îl întrebă direct pe cel japonez cum de ei reușesc să prindă pește. Simplu, spuse japonezul, noi continuăm să căutăm, nu facem ședințe!

Isus tocmai fusese criticat de ucenici că nu i-a păsat de Lazăr. Întîrziase prin țară în loc să se îndrepte cît mai repede spre cel bolnav. Ba acum Lazăr murise. Marta pierduse orice speranță. Ucenicii nu-și puteau explica de ce Isus întîrziase peste măsură, Lazăr era deja în mormînt de patru zile.

Și totuși Isus stătu în fața mormîntului și îi spuse lui Lazăr să iasă afară. Nu se întîmplă nimic. Lazăr era doar mort. Un mort nu aude. Un mort nu îndeplinește ordine. Un mort nu iese dintr-un mormînt doar pentru că cineva vrea ca el să iasă. Un mort nu se mai supune legilor lumii vii.

Confruntat cu un potențial eșec Isus convocă o ședință fulger a celor 12.

– O fi de vină umiditatea! – spuse Andrei.

– Eu cred că slaba gestiune a resurselor financiare! – mărturisi Iuda.

– Nici pomeneală, se amestecă în vorbă Ioan. Nu cred că ne-am rugat destul!

– Posibil, se răsti la el Iacov. Dar îți dai seama că închinarea s-a veștejit de tot? D-acolo ni se trage!

– Să nu-mi spuneți mie Simon, dacă nu-i de vină lipsa de organizare. Ne-am lălăit ca oile pe cale…

– Ba ne-am cam pierdut identitatea,  murmură în barbă Matei.

– N-avem destui tineri, e clar! – îngăimă uitîndu-se chiorîș la Petru Bartolomeu.

– Mai bine am fi dat fuga cînd am auzit că-i bolnav, spuse Filip. Eu aș fi fugit mai repede…

-V-am spus eu că nu cred c-o să meargă! – spuse Toma.

– Oricum n-aveam nici o șansă. E doar un show – se plînse Levi.

– Dacă ne impunea comunitatea, uniunea să venim mai repede, sigur trăia, explică Simon Cananitul.

– Nu merge așa, ăsta-i serviciu divin atractiv? Și pe vremea bunicii mele am văzut o trupă de închinare mai antrenantă. Dacă fratelo ar lua chitara, eu aș spune o poezie scrisă de mine! – completă Iacov, fiul lui Alfeu.

Sătul de propunerile lor Isus strigă încă o dată:

– M-am săturat. N-ați înțeles nimic. Lazăre, ieși odată afară!!!

Morala: Biserica să continue să pescuiască nu să facă ședințe.

Advertisements

7 comments on “Isus ridică glasul și spuse: Ședință!

  1. Un pasaj biblic anticharismatic. Lazăr „lăsat„ să moară „bine”, să nu mai fie loc de îndoială. Iisus nu e șarlatan. Nu are treabă cu durerea de dinți, durerea de șale reumatismală, de lăsat „prin credință” leacurile pentru bolile cronice. Are de-a face cu moartea, cu un om bine mort, care duhnește întru putrefacție. Toate simțurile, simțămintele erau pe ON. Și Iisus plânge, nu știu de ce, dar e om. Un om a lui Dumnezeu care ar face așa ceva în contemporaneitate ar stârni reacții adverse. Fiecare confesiune ar veni cu oferta să șadă în sinedriul lor, sau i-ar oferi un scaun papal. Poporul de atunci își pune mâna la gură întru uimire, extaz, mirare, în vreme ce șefii de trib, văzându-se eclispați de autoritate, faimă, etc uneltesc să-L omoare. Sună pe cei mai faimoși gangsteri. Sfântocanii stau la sfat cu criminalii plătiți. Au argumente teologice, scipturale, că e șarlatan, medium, vrăjitor, copil din flori, neșcolit, mâncău, bețiv, că are de vorovit cu vameșii, curvele, atinge lepra, etc. Am un oarecare răspuns de ce nu mai face Dumnezeu minuni azi : suntem prea sfântoci pentru El, ne descurcăm și singuri, am înțeles că a făcut lumea și ne-a plămădit, însă să-și vadă de cerul Lui, că altfel dacă ne disturbă „bunul” mers în aducem din nou în boxa acuzațiilor, cu sentința pe masă înainte de socoteală: La moarte!

  2. Defapt nu sunt original, mi-am cotrobait prin ganduri si am gasit un fisier ramas din Fratii Karamazov despre Marele Inchizitor. Cititi textul dostoieskian cei ce nu l-ati citit si o sa aflati cat de actual, relevant, la zi e ~existentialistul~, scriitor-teolog laic, rus.

    • dostoieski s-a confruntat cu abisurile sufletului uman. a ajuns cam acolo unde a ajuns și dumnezeu: cunoașterea in extremis a ceea ce este omul și ce poate face el. bine și rău. dumnezeu a creat pomul cunoștiinței binelui și răului, omul a ajuns să-l cunoască pentru că i-a gustat fructul. diferența dintre creator și degustător. rămîne în vigoare și azi…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s