Trump IS DEAD! Long LIVE… TRUMP?


Ca să supraviețuiască după schimbarea regulilor de joc în această lume, America va trebui să sară peste hopul Trump. Nu mai e cazul să dezbatem cum și de ce a ajuns Trump președinte când au existat și alți președinți care n-ar fi trebuit să se afle la Casa Albă mai mult de cinci minute. De exemplu Nixon. Nici nu e cazul să dezbatem de ce a făcut Trump ce a făcut. Pe simplul motiv că n-o s-o scoatem la capăt.

America are prea multe bătăi de cap (pe care multe și le-a făcut singură) ca să se ocupe cu deceuri din astea. Ar fi în genul filmelor făcute după carte sau a celor făcute după o întâmplare reală: e clar că acum e ușor să creionăm personajele, să punem în gura lor cuvinte, să le judecăm faptele. De aceea cu toții știm că viața bate filmul… dac-ar mai fi fost cazul s-o spun.

Lumea va trebui să sară de asemenea peste hopul Trump. Dar cu atâția imitatori m-aș mira ca fenomenul să se estompeze prea curând. Deja stau la rând alte personaje gata să-i umple golul. Evident în alte guverne, țări, continente. De aceea deși plecat Trump nu ne-a părăsit. Există o explicație și la acest fenomen.

După două mandate a lui Obama era previzibil ca un alb de dreapta să conducă SUA. Așa cum acum după un mandat pendulul a trecut de poziția zero și s-a dus în partea opusă. Deși democrat, albul Biden a ales un vice-președinte de altă culoare și pe deasupra femeie. N-aș vrea să credeți că am ceva cu cineva, că am polițe de plătit sau că nesiguranța vremurilor a pus stăpânire și pe mine. Cu tot Covidul ăsta…

Dar eu prezic că Biden (acum la 78 de ani) va ieși de pe scenă și vice-președintele îi va ocupa postul. Vom vedea pentru cât timp. Oricum, presupunând că Biden va mai fi în viață la terminarea mandatului, cine îl va realege un președinte de 82 de ani? Nu tinerii democrați! Cu atât mai puțin cei republicani.

Deja cel mai bătrân președinte ales, și în funcție, Biden nu este decât emblema lui Obama. Puțin probabil că-i va depăși realizările, indiferent care vor fi fost ele. Nu este o minune că democrații l-au ales, ci că l-au nominalizat.

De presupus că Trump nu va aștepta până la 78 de ani ca să-și ia revanșa. Cât de multe toane are se va apuca de altceva mai profitabil decât de a deveni al 47-lea președinte. Dau și eu cu presupusul, nu vă speriați c-aș fi rudă de gradul întâi cu prorocița din Delphi.

Vor re-alege americanii un președinte care a pierdut re-alegerea? A existat vreun precedent în ceea ce îi privește pe republicani? Se va întoarce America la epoca Trump frustrată de guvernarea democrată? Va deveni clasic mesajul America First? Sau Deep State va măslui din nou alegerile? Se dă startul la noi teorii ale conspirației. Cu troli, krakeni, tehnologie IT, amestecul marțienilor, reptilienilor și serviciilor foarte secrete. Indiferent din ce state. Chiar și din Statele Unite.

Va re-câștiga alt-cineva, alt republican, locul cu numărul unu de la Casa Albă cu mesajul America First? Maybe, maybe not! Vom vedea peste mai puțin de patru ani.

Dar dincolo de America suntem noi, cu caraghioslâcul nostru de politică. Încotro se îndreaptă România? Cine ar fi Trump-ul nostru, George Simion? Posibil.

Voi încerca o prognoză și în bucătăria noastră. Am prezis că o coaliție cu procente mici va fi un dezastru garantat. Și este. Dar dincolo de asta, prezice AUR-ul lui G.S. o schimbare de macaz?

Dacă citim programul AUR, da. Dacă încercăm să citim ce vreau alegătorii AUR, tot da. Dar dacă citim ce vor restul alegătorilor, inclusiv cel PSD, și cu atât mai mult UDMR, nu. Un NU mare!

Și totuși, ca și în cazul voturilor pentru Trump, mulți români au ales naționalismul, exclusivismul, desprinderea de UE. Că ei vor mai multă putere. Că noi suntem mai puri. Mai buni. Deci noi vrem să fim doar noi pentru că noi suntem cei mai buni.

Serios?

Nu cred că AUR va fi o altă gardă de fier, mai aurită. Eventual mai aiurită.

Mai repede sau mai târziu (bine-ar fi să fie mâine) va trece și pandemia. Sau dacă nu va trece, ne vom adapta. Amenințarea rusă ne va face să strângem rândurile. Să nu uităm că amenințările din vest s-au concretizat după ce România a dorit Transilvania. Au trecut aproape 200 de ani de când austriecii au renunțat la Oltenia. Dar amenințarea din est a fost continuă și recentă. Ca să nu deschidem subiectul Moldovei.

Deci,