Analiza alegerilor, a treia zi după Scripturi…


E mîine, știu. Dar scriptural e azi. Deci după trei zile de la alegeri să tragem cîteva confuzii. Căci concluziile sunt inutile pentru acest popor atipic.

Da, Iohannis domnește. Și va mai domni. Un președinte de paie, nu de catifea. Un președinte cameleonic care a avut totuși cîteva intervenții bune. Una a fost intrarea peste ședința guvernului Grindeanu. Alta a fost arestarea lui Dragnea. Alta a fost insuccesul PSD-ului la alegerile în Parlamentul European. Ei, nu a fost chiar a lui, dar i se poate pune la mandat. În perioada mandatului său… bla-bla… Alta a fost tăcerea. Pentru că tăcerea e de aur. Și pentru că el nu este Băse. Și pentru că e neamț. Nu contează? Ba da! Pentru că poporul ăsta a fost condus în ultima sută și ceva de ani de nemți. Chiar dacă a luptat împotriva lor. Neamțul a fost bun că n-a făcut prostii. Cam ca Volkswagenul. Știu că de data asta a semănat mai mult a Trabant, dar mai are o șansă. I-o mai dăm?

Dăncilă, este, cred eu, fenomenul fenomenelor. Blonda tipică. Țopoasă și nu prea. Arătoasă și nu prea. Intelectuală și nu prea. Ba de-a dreptul agramată. Finuț spus… Dar a reușit ceea ce nu credea nimeni. Să conducă un partid. În ciuda lui Dragnea a condus și un guvern. În ciuda străinilor a vorbit și limbi străine, printre care se număra și limba română, ceea ce mă face să mă întreb care-o fi limba ei maternă… A modificat tot ce se putea modifica pentru continuarea guvernării PSD din umbră și în ciuda acuzelor la adresa lui Iohannis cu statul paralel se pare că ea l-a implementat pînă-n prăsele. A fost – încă este – ca un război împotriva statului român. Îi mai dăm o șansă? Numai dacă i-o dă Iohannis.

Barna. Un anonim autohton purtat peste tot cu stafful de campanie. A fost invizibil înainte de campanie. Cu toată prezența pe internet, n-a convins românul de rînd. N-a avut aplomb. A fost la fel de invizibil ca ultimul model de bucătărie de la Emag. Bună, ergonomică, modernă, dar atîtea ca ea. Fără șfung, ștaif, pedigree, dar cu un pic de scandal. Dauna a fost cea cu alegerea sa la ciudatul și contestatul congres. Apoi Rise Project a desăvîrșit demigiul. Deși prezent pe internet a pierdut mult în diaspora. Ciudat! Aici ar trebui o analiză serioasă. Și după părerea mea, partidul ar trebui să iasă cu altcineva în față. Un escu mai vizibil, mai credibil, mai carismatic. Altfel nici o șansă!

Mircea ce nu l-a jucat niciodată pe adevăratul Mircea a fost prea bătrîn. Sau prea bătrînesc. Dar, alături de Dăncilă, a fost surpriza serii. Nu l-am cotat niciodată atît de sus. Da, a făcut ceva valuri cu intrarea sa ca europarlamentar independent, dar în ce privește alegerea președintelui numele îi era predestinat: un Diaconu, nu o să ajungă niciodată papă! Prea morocănos. Prea încruntat. Prea înconjurat de bunici la fel de veseli ca el. Fără un partid al bunicilor nici o șansă. Nici măcar cu Partidul Pensionarilor. Probabil că credea că va juca rolul vieții sale, dar în ciuda ambiției sale, m-a lăsat rece. Pot spune că Mircea Diaconu a avut o relație frigidă cu politica și poporul român. Politica nu este despre teatru, cu toate că se face mult teatru. Cu atîtea filme modelate cu realitatea virtuală, cei ce nu merg la teatru n-o să-l voteze pe Diaconu să-l vadă la… televizor. Decartat!

Paleologul se trage din os domnesc, dar nu i-a ajutat. Deși a fost propus de fostul domn Băse (și blonda lui). Poate tocmai de aia. Eclectic. Ermetic. Fără să fie mai simpatic ca Barna. Din contră. În ciuda credeului personal nu emana credibilitatea necesară pentru turul doi. A dovedit că în ciuda unui discurs (ăla o fi fost discurs?) conservator, conservatorii n-au fost convinși. Aici merg pe ideea ca flitul a fost mai eficient ca temerile cu invazia homosexualilor, străinilor sau a orangutanilor. Privind la poza sa, m-a dus gîndul la asemănarea cu Moș Rațiu. Dar orice asemănare s-a oprit la papion… Chiar și cînd deschidea gura sa de intelectual. Fără șanse. Eliminat ca la Ucenicul…

Hunor baci, nem kell. Din păcate ungurii (o parte dintre ei), au demonstrat aceiași obtuzitate politică ca românii. Un președinte ungur la București ar fi ca un președinte român la Budapesta, da mai rău. Dacă după treizeci de ani ungurii n-au învățat că 8% nu înseamnă altceva, e trist. Tristețea unui popor captiv în cușca politicii românești. Tristețea unui popor condus (oare?) de milionari. Unde este Ecaterina Varga ce a ridicat moții? Unde este românul ce va conduce ungurii în țara promisă printr-un exod din închisoarea izolării etnice? Să fie un neamț? S-ar putea, dar procentajul său nu-l va duce-n campanie la Covesna, Harghita sau Satu Mare. Poate să stea la Controceni și să facă… nimic. Păcat. Kelemen, vigyáz! Kiállítás!

Și vine turul doi. Păcat că nu după trei zile. Și nici după Scripturi.

Ce nu mă interesează:


Să fiu sincer (de parcă pînă acum nu eram) nu mă interesează că „Preşedintele Traian Băsescu a ieşit, marţi, la o plimbare în staţiunea Covasna, împreună cu soţia sa, Maria, cu primarul din Arad Gheorghe Falcă şi familia acestuia, şeful statului ţinând-o la un moment dat de mână pe fiica lui Falcă, iar alături de ei s-au plimbat şi Elena Udrea şi soţul acesteia.” Din partea mea putea să iasă la plimbare cu Michi Maus, Nae Pokeristu sau Brigit Bardo. Mai interesant era poate dacă aflam că preșu a ieșit la plimbare trăgînd după el o ață de care ar fi fost legat un ceainic, el uitîndu-se speriat înapoi și îngăimînd fără noimă „Ce-ai Nicu cu mine? Ce-ai Nicu cu mine?” Sau dacă într-un exces de bunătate s-ar fi repezit la primul bosketar rebegit și-ar fi dat jos paltonul  și l-ar fi îmbrăcat cu forța, chiar dacă boschetaru ar fi tot protestat „Lăsați șefu io-s Nicu dă la sepepe!”

Nu mă interesează nici că „Fostul premier Adrian Năstase, aflat în detenţie în urma condamnării din dosarul „Trofeul calităţii”, a fost vizitat, marţi, la Penitenciarul Jilava, de soţie şi de ce doi fii ai săi, care i-au adus corespondenţa.” La fel ca toată lumea știu și eu că dacă o afacere oneroasă se poate conduce din închisoare și o țară ca a noastră se poate conduce (la fel de rău) din închisoare. Mai ales cînd ai și blog… Pariez că Trofeul calității va mai fi acordat și în viitor. Poate sub un alt nume.

Nu mă interesează că „Peste 90.000 de oameni au petrecut Revelionul 2013 la cele şase evenimente publice organizate în Capitală, cei mai mulţi alegând să asiste şi să se distreze la concertele organizate în Piaţa Constituţiei şi Piaţa Revoluţiei.” Din partea mea puteau să fi petrecut toți în Taim Scueă din Niuiorc, în piața Teiamien sau în Piața Roșie. Trăim într-o lume liberă. Dacă chiar mai crede cineva așa ceva….

Nu mă interesează nici că „Deputatul PDL Elena Udrea notează, pe contul de Facebook, că la Covasna, unde s-a aflat de Revelion, turiştii au petrecut şi s-au bucurat de ceea ce gazdele au pregătit – „un meniu rafinat, muzică şi mai ales dans” – şi că la miezul nopţii a ciocnit o cupă de şampanie cu cei din restaurant.” Așa banalități puteau să consemneze și pruncii mei de 10 ani plus, dar ei nu sunt nici deputați nici udrii. Sunt doar nădăbani. Ce chestie!

Cum trebuia ca prima blondă a țării să fie pusă de o altă primă blondă a altei țări, dacă se poate cea mai importantă țară, totuși nu mă interesează că „Secretarul american de Stat, Hillary Clinton, spitalizată la New York, are un cheag de sânge localizat între creier şi cutia craniană, dar medicii săi asigură că acesta nu a avut consecinţe din punct de vedere neurologic şi mizează pe o „refacere completă”.” Ca să vezi: de ce nu a fugit madam Clinton în Austria pentru o operație așa de importantă? dacă o lichida cineva în somn? Poate Monica Levinschi…

Nu mă interesează că o doctoriță a fost predestinată să raporteze numărul de victime ale exceselor de tot felul: „Ambulanţa Bucureşti-Ilfov a înregistrat, în noaptea de Anul Nou, aproape 600 de solicitări, majoritatea urgenţe, printre care cazuri de leşin în spaţii publice şi de comă alcoolică, căzuţi în stradă, traumatisme şi cinci naşteri, a declarat pentru MEDIAFAX managerul SABI, dr. Alis Grasu.” Urări de sănătate, cumpătare și felicitări familiilor cu nou-născuți! Asta se putea întîmpla și în Congo. Alegeți dvs care…

Nu mă interesează nici că „Românii petrec la cumpăna dintre ani cu veselie, păstrând o parte dintre practicile păgâne – despre care spun că îi apără de rele şi îi ţin sănătoşi şi prosperi pentru un an întreg -, dar şi cu obiceiuri noi, împrumutate.” M-ar fi interesat dacă românii și-ar fi dat seama că țara noastră e bîntuită de multă prostie, de șefism, de șobolanism și alte practici extrem de păgîne. Nu de alta da unii zice că de două mii de ani românii e creștini și că e creștini aproape sută-n-mie! Spre exemplificare o mostră de obicei păgîn de anul nou la români surprins cu prețul vieții: 

Și ca să nu înkei într-o notă pesimistă, nu se poate să nu remarc că nici de data asta România nu a fost prima la intrarea în noul an 2013. Nu pot să concep că „Noua Zeelandă şi Australia sunt primele ţări care au sărbătorit Anul Nou 2013, cu un foc tradiţional de artificii în Golful Sydney.” Cum să intre ele primele? Ce, cînd vine iar sfîrșitul lumii, tot ele să fie primele?

Hai noroc și la mulți ani! – că nu mă interesează…