Dont col az, ui col iu!


Atenție: unele imagini pot dăuna credinței personale!

Trăim într-o țară ce se vrea ortodoxă. Sau creștină. Cum vreți. În fond cel puțin așa afirmă majoritatea cetățenilor ei. Chiar și cei catolici. Cu toate astea relația cetățenilor ei cu Dumnezeul creștin este de tipul Dont col as, ui col iu! Adică nu te deranja să ne contactezi; dacă va fii necesar o să te contactăm noi. Și gata. L-am trimis pe Dumnezeu la plimbare. Să ia pauză. Ce, ne trebuie acum? Să-și vadă de-ale lui. Să nu ne deranjeze. Are el popii, călugării, mironosițele și alte categorii de factura asta. Noi e în control. Cum zice leatul ăsta americanizat.

Vecin cu maneaua, refrenul zicea, Lasa-mă pe mine să te sun, La la la la la la, Nu mă cauta ca un nebun, La la la la la la, Ție-ți plac toate Doar pentru o noapte… Merită citit cîntecul ăsta că e emblematic. Începe cu ce vrea autorul din domeniul Lui:

Hey, sexy, parca ai cazut din Rai
Tu de dai cu pe josul, eu alerg prin tramvai
Si sper sa nu te lase benzina
Ca eu am de gand sa cobor la prima

Ai lacat la suflet, baby
Eu am cheia
Doamne, bine ca ai inventat femeia
Pardon, pardon, parca e maraton.

Cam așa e tot ce face românu: cruci, biserici, drumuri, poduri, școli, alianțe, teze de doctorat, promisiuni, jurăminte. Pe moment. De moment. O etică aluzivă, lichidă și incoloră.

Program teve de dimineață. Știri, horoscop, gagici, aluzii, minciuni, muzică, vremea. Și în încheiere iar horoscop. Unul mai micuț. Nu se așteaptă nimic altceva decît realitatea, obictivitatea și materialul. De aia avem canal separat pentru religie. Dont col az, ui col iu!

Dar de ce avem religie în școli? Dar de ce o facem separat, să ne separăm mai tare? Nu suntem toți cetățenii aceleiași țări? De ce avem atît de multe rimainduri materiale că cineva acolo sus ne iubește, dacă atunci cînd are de zis ceva îl punem pe hold? E mai ieftin? E mai scump!