Sunt mândru că sunt român!


Tocmai am ajuns de la Oradea. Am făcut jumătate de oră pe autostradă cu noua mea Dacie Duster cumpărată din economiile de anul acesta. La salariul meu de 4867 de euro net, mi se pare normal. Am luat masa cu prietenii noştri la restaurant, după care au vizionat la cinematograful duplex din mall „Avatar se întoarce.” Soţia şi-a cumpărat mai ştiu eu ce ţoale şi cu greu m-a convins să îmi ia costumul bleumarin visat încă din copilărie. Copiii şi-au cumpărat un câine, un aparat foto şi un fleac de maşinuţă teleghidată.

Acasă ne aştepta răcoarea, că de anul acesta avem aer condiţionat. Ca şi maşina. Ne putem permite că s-a ieftinit curentul. Ne gândim chiar să ne introducem gaz şi să abandonăm sistemul de încălzire centrală pe lemne. La aşa subvenţii din partea guvernului, nici nu e de mirare! Anul trecut am izolat pe cheltuiala guvernului şi casa; podul, l-am mansardat. Acum îmi pare bine că băiatul cel mare poate merge la facultate cu bursă de stat. Se gândeşte să continue cu masterul şi cine ştie, la facilităţile ce le oferă statul, să devină cadru universitar, că salariile din educaţie sunt de invidiat. Eu am început să beneficiez de ele doar de anul trecut. Acum mă gândesc să mă pensionez. Tocmai au crescut pensiile şi cadrele didactice au primit câteva înlesniri. Impozitele au scăzut. Soţia îşi va deschide mult-râvnitul magazin de delicatese din comună şi ne gândim să luăm încă o maşină în rate pentru livrări la domiciliu. De când economia merge atât de bine, oamenii abia mai au timp să gătească.

Ne-am decis ca anul viitor să ne petrecem concediu pentru prima dată în Hawai. Excursia de anul trecut din Europa ne-a plăcut, dar acum vrem un pic de linişte şi nu mai vreau să conduc. Ne-am săturat de autostrăzi, castele în Franţa, muzee în Italia şi Spania, restaurante în Londra şi schi în Austria. 

Bun guvern avem. Bun preşedinte. Parlamentul îşi face treaba. Am votat anul trecut şi sunt mândru că sunt român.

Deodată cutremur! Ei, casa e asigurată, maşina e asigurată, toţi avem asigurări de viaţă şi de moarte. Aud parcă o voce:

–         Alex, scoală, e ora 8! Trebuie să prinzi trenul să mergi la şcoală! Copiii au plecat deja cu trenul de 6.30. Hai. Eu mă duc în pivniţă să fac focul. Ne-au mai rămas 10 lei. Ia şi tu o pâine, să ne mai rămână şi pe mâine. Ne împrumutăm pe săptămâna viitoare, până la salar.

Raiz ănd şain! Tocmai l-au ales pe Băsescu. Tocmai avem guvernul Boc IV. Tocmai avem turism Udrea, drumuri Berceanu şi Blaga… Avatar, unde eşti? Avatar, …când te întorci?