Războiul ciudat, dar uitat, seamănă prea mult cu cel de azi

Sursa: https://fr.wikipedia.org/wiki/Dr%C3%B4le_de_guerre

Să facem un exerciţiu: să înlocuim Germania cu Rusia, Belgia cu Ucraina şi Aliaţii (Franţa, Marea Britanie) cu UE/NATO. Aşa s-au desfăşurat operaţiunile, greşelile şi războiul. Diferenţa dintre septembrie 1939 şi februarie 2022? Dar diferenţa dintre 2014 şi 2022. Cine i-a permis Rusiei să facă ce face şi de ce?

L’origine de l’expression « drôle de guerre » est revendiquée par le journaliste Roland Dorgelès, mais elle pourrait provenir d’une mauvaise compréhension de l’expression phoney war, confondue avec funny war, utilisée dans un reportage sur les armées franco-britanniques¹. Elle s’applique au front occidental, où les hostilités se réduisaient à quelques escarmouches après la modeste offensive de la Sarre.

C’est la « drôle de guerre », selon l’expression attribuée à l’écrivain Roland Dorgelès². L’installation dans la routine plonge l’armée française dans une « dépression d’hiver » : l’obéissance se relâche, l’alcoolisme atteint des sommets historiques, les villages évacués d’Alsace sont pillés par des soldats français³.

La drôle de guerre prend définitivement fin le 10 mai 1940 lorsque les armées allemandes lancent le Fall Gelb, une vaste offensive sur les Pays-Bas, la Belgique, le Luxembourg violant la neutralité de ces États, puis à travers les Ardennes (la percée de Sedan) afin de prendre à revers la ligne Maginot. Le commandant en chef français, le général Gamelin, avait pourtant été prévenu, en janvier 1940, par des contacts militaires secrets avec les Belges, que ceux-ci avaient saisi, dans un avion qui avait fait un atterrissage forcé en Belgique (incident de Mechelen), des instructions militaires montrant que l’Allemagne allait attaquer dans les Ardennes⁹. Le 8 mars, un message de confirmation du roi Léopold III en personne parvint encore au Général Gamelin¹⁰. Mais l’état-major français n’en tint aucun compte. Et ce fut l’attaque sur Sedan où l’armée française, surprise, ne put s’opposer à la percée allemande menaçant les arrières des armées alliées. Pourtant les troupes d’élite de l’armée belge, les Chasseurs ardennais, avaient contenu les Allemands pendant deux jours, ce qui aurait dû permettre aux Français de mieux se préparer. Un rapport du député français Pierre Taittinger signalait, dès avril, les faiblesses du secteur de Sedan. Mais rien n’y fit. Il en résulta le recul précipité de l’ensemble des armées françaises de l’Est. Pendant ce temps, le gros de l’armée belge était attaqué par le nord de la Belgique et par les Pays-Bas dont l’armée devait se rendre en cinq jours. Les armées franco-anglo-belges, incapables de se reformer pour stopper l’avance allemande, se disloquèrent progressivement après un coup d’arrêt de l’armée belge sur la Dendre et une éphémère et inutile victoire tactique, à Gembloux, des chars français accompagnés par de l’infanterie. La conséquence finale fut l’écrasement de l’armée belge qui capitula le 28 mai, arrivée au bout de ses réserves de munitions. De plus, l’armée anglaise avait sans crier gare abandonné la droite de l’armée belge dès le 25, comme le confirme lord Keyes dans ses mémoires¹¹. Les Belges, depuis le 23 jusqu’au 28, continrent seuls l’armée allemande à la bataille de la Lys, alors que l’encerclement du gros des forces alliées empêchait tout approvisionnement. Les Anglais préparaient hâtivement l’opération Dynamo de rembarquement des forces britanniques. Une large partie des troupes françaises put également être recueillie, sous la protection d’un rideau de troupes françaises qui freinèrent l’armée allemande avant d’être finalement capturées, tandis que les équipements lourds étaient perdus. Cette défaite entraîna aussi l’abandon de la Scandinavie par les forces alliées.

Urmează abandonarea Scandinaviei?

Moise, rid mai lips: lasă-te de istorie! sau răspuns la Pare că a început! Să vă explic de ce eu țin cu ucrainenii

Începând din 1866, la rebeliunea de la Iaşi, montată tot de agenţi ruşi, urmând cu 1907, iar mai apoi cu 1989, armata română a tras în plin, omorând de-a valma şi ţărani înfometaţi, şi oraşeni manipulaţi, şi anticomunişti cinstiţi. Dacă nu o făcea, România ar fi sucombat ca stat, la fel cum este, acum, în pericol Ucraina.

Noi, românii, n-am fost niciodată pregătiţi pentru aşa ceva şi, de fiecare dată, loviturile Moscovei ne-au destabilizat şi ne-au făcut să ne omorâm între noi.

– See more at: http://www.biziday.ro/2014/04/14/pare-ca-a-inceput-sa-va-explic-de-ce-eu-tin-cu-ucrainenii/?fb_action_ids=773112919366792&fb_action_types=og.likes#sthash.TNLvYVXb.dpuf

Începând din 1866, la rebeliunea de la Iaşi, montată tot de agenţi ruşi, urmând cu 1907, iar mai apoi cu 1989, armata română a tras în plin, omorând de-a valma şi ţărani înfometaţi, şi oraşeni manipulaţi, şi anticomunişti cinstiţi. Dacă nu o făcea, România ar fi sucombat ca stat, la fel cum este, acum, în pericol Ucraina.

Noi, românii, n-am fost niciodată pregătiţi pentru aşa ceva şi, de fiecare dată, loviturile Moscovei ne-au destabilizat şi ne-au făcut să ne omorâm între noi.

– See more at: http://www.biziday.ro/2014/04/14/pare-ca-a-inceput-sa-va-explic-de-ce-eu-tin-cu-ucrainenii/?fb_action_ids=773112919366792&fb_action_types=og.likes#sthash.TNLvYVXb.dpuf

sursa:http://www.dailymail.co.uk/news/article-2570797/Dramatic-CCTV-footage-emerges-moment-suspected-Russian-military-STORM-Crimean-parliament-building-gas-masks-armed-silenced-machine-guns.html

Moise Guran are ambiție. Acum vrea să fie un guru al istoriei. Din păcate sau mai bine zis, din fericire, n-are talent la așa ceva. Eu unul m-aș risca, vorba adolescenților, să-l întreb cît a avut media la istoria modernă și ce cărți a citit în domeniu în afară de manual. Ca s-o spunem p-aia dreaptă domnu Moise, istoria nu se face la teve, nu se pot face prognoze după citirea unui craș-cors în domeniu sau cu amintiri din… istoria patriei.

Dom Moise, cu rivoluția ați cam dat-o-n bară. Nu de alta, d-am participat. Ce spuneți despre turiști, dar mai ales că deschiderea focului și omorîrea civililor de către armată a avut drept scop menținerea României ca stat independent nu mă convinge. Nu m-a convins nici cînd am auzit-o din gura unui fost colonel participant la evenimentele din 89. Iu nău uăt ai miin!

La fel cînd a fost vorba de atacarea sediilor instituțiilor dotate cu arme de foc în decembrie 89. Populația nu a atacat sediile miliției ca să pună mîna pe arme și în general nu a atacat ceva. Armele au provenit din alte surse.

N-am prea înțeles nici ce pare că a început. Nu explicați. Și chiar așa, autoritățile din Ucraina nu au intervenit prea tare, ba pot spune că au intervenit prea slab împotriva manifestanților. Spuneți că regiunile respective ar fi avut soarta Crimeii. De fapt eu cred că nu e prea tîrziu nici acum să aibă soarta Crimeii.

Domnu Moise, mai în glumă, mai în serios, nu prea aveți de ce să țineți cu ucrainenii. Puteți să-i compătimiți, să le plîngeți greșelile, naționalismul, corupția, înapoierea, istoria nefericită din vremea lui Stalin, colaborarea cu naziștii din al doilea război mondial și pogromurile la care s-au dedat. Dar domnule Guran, lipsa de judecată de care au dat dovadă cei cu orientare occidentală după ce au pus mîna pe putere, fără să le pese prea mult de talpa țării și oligarhi, nu ar trebui să vă lase să plîngeți prea tare. Nu de alta da vă știam mai calculat!

De exemplu, un analist ca dvs. ar fi trebuit să știe că a fost o mare prostie să te gîndești că pui mîna pe putere la Kiev și rușii o să te lase să faci ce vrei în restul teritoriului. Mai ales după ce desființezi limbile regionale. Aici aveam și noi interes să fie menținute, nu? Și cum să faci față rușilor dacă nu cu multă diplomație și intoxicare?

Apoi, dacă tot ai pus mîna pe putere și ai gînduri mari, du-te la Poartă și asigură-ți domnia. Cel puțin ca să fie pace, pînă se limpezesc lucrurile. Cu baze militare ruse în Crimea n-ar fi stricat. Cu o populație rusofonă mare, la fel. Cu atîția nostalgici după perioada bolșevică încă în viață m-aș fi gîndit de două ori pe Maidan.

Domnu Guran, la o analiză succintă ați putea pune pe tapet faptul că Ucraina n-avea flotă (2 nave?), n-avea armată, n-avea aviație, etc. N-avea pentru că nu avea bani de solde, de dotare, de investiții. N-avea bani nici să-și plătească gazul către Rusia. Îi mai lipsea o revoluție anti-moscovită. Pentru ce?

Chiar analizați vă rog, ce avantaje are Ucraina că vrea să devină membru UE. Și ce avantaje ar avea UE dacă Ucraina începe procesul de aderare? Un simplu fapt: împrumutul de 500 milioane de euro ca Ucraina să plătească gazul rusesc vor fi plătite tot Rusiei. Aderarea la NATO va fi tot așa de dificilă. În circumstanțele actuale ați putea estima cît din PIB-ul Ucrainei va fi alocat pentru dotarea militară?

Aș fi așteptat o astfel de analiză de la dvs, nu una în care interpretați eronat istoria. Seamănă a fumigene…

Începând din 1866, la rebeliunea de la Iaşi, montată tot de agenţi ruşi, urmând cu 1907, iar mai apoi cu 1989, armata română a tras în plin, omorând de-a valma şi ţărani înfometaţi, şi oraşeni manipulaţi, şi anticomunişti cinstiţi. Dacă nu o făcea, România ar fi sucombat ca stat, la fel cum este, acum, în pericol Ucraina.

Noi, românii, n-am fost niciodată pregătiţi pentru aşa ceva şi, de fiecare dată, loviturile Moscovei ne-au destabilizat şi ne-au făcut să ne omorâm între noi.

– See more at: http://www.biziday.ro/2014/04/14/pare-ca-a-inceput-sa-va-explic-de-ce-eu-tin-cu-ucrainenii/?fb_action_ids=773112919366792&fb_action_types=og.likes#sthash.TNLvYVXb.dpuf