Bandiera rossa


1961: La școală ni se spunea că țara este condusă de către partidul muncitorilor și țăranilor, Partidul Muncitoresc Român. În principiu, la vîrsta aia nu era rău. Istoria pe care am învățat-o ne spunea că țăranii s-au răsculat de multe ori, dar nobilii i-au înfrînt sabotînd instaurarea unei orînduiri mai drepte. Țăranii dădeau foc avuțiilor însușite prin înșelăciune și forță de către nobili. Deși Marea Revoluție Socialistă din Octombrie a dus la apariția primului stat al muncitorilor și țăranilor, un exemplu de ce pot face muncitorii și țăranii, doar al doilea război mondial ne-a adus eliberarea de moșieri, nobili, burghezi și capitaliști datorită Armatei Roșii. Avanpremiera a fost războiul civil din Spania care cu toate că s-a terminat cu victoria fasciștilor prevestea apariția zorilor pentru cei obidiți. În cărțile de muzică puteam găsi o strofă din Bandiera rosa (pe care îl asociam involuntar cu războiul civil din Spania) pe care o lălăiam cu entuziasm muncitoresc în gura mare și care suna cam așa:

Bandiera Rossa (Drapelul roșu în italiană) sau mai cunoscut ca și Avanti Popolo după primele cuvinte este un alt cîntec italian al mișcării de stînga. În rolul principal drapelul roșu (greva din Chicago 1890 parcă) simbolul mișcării comuniste și socialiste. Textul îi aparție lui Carlo Tuzzi și a fost scris în 1908; linia melodică este preluată de la două cîntece populare din Lombardia.

Există diferite variante ale acestui cîntec în funcție de orientarea partidelor, adică socialistă sau comunistă. Ultimele două versuri au fost adăugate după acapararerea puterii de către Benito Mussolini „Evviva il comunismo e la libertà„, fiind alterat și începutul, din „Compagni avanti alla riscossa” în „Avanti o popolo, alla riscossa„. „Comunismo” de la finele refrenului a fost de multe ori schimbat în „socialismo„, mai ales în ultimul timp. Dar trebuie să recunosc marșul e incitant. Melodia e frumoasă. Cuvintele te fac să te gîndești…

Avanti o popolo alla riscossa/bandiera rossa, bandiera rossa/avanti o popolo alla riscossa/bandiera rossa trionferà./Bandiera rossa la trionferà/bandiera rossa la trionferà/bandiera rossa la trionferà/evviva il comunismo e la libertà.

Avanti o popolo tuona il cannone/rivoluzione, rivoluzione/avanti o popolo tuona il cannone/rivoluzione vogliamo far./Rivoluzione noi vogliamo far/rivoluzione noi vogliamo far/rivoluzione noi vogliamo far/evviva il comunismo e la libertà.

Dai campi al mare alle miniere/rosse bandiere rosse bandiere/dai campi al mare alle miniere/rosse bandiere sventoleran./Bandiera rossa la si innalzerà/bandiera rossa la si innalzerà/bandiera rossa la si innalzerà/evviva il comunismo e la libertà.

Non più nemici, non più frontiere/sono i confini rosse bandiere/o proletari alla riscossa/bandiera rossa trionferà./Avanti o popolo tuona il cannone/rivoluzione, rivoluzione/avanti o popolo tuona il cannone/rivoluzione vogliamo far.

Bella ciao!


Am crescut cu respect față de muncă. Munca nu era o pedeapsă. Cel puțin nu se vedea. Am devenit conștient despre ce însemna munca atunci cînd i-am propus tatălui meu să îi țin mîna sau piciorul într-o anumită poziție pentru cîțiva bănuți. A renunțat el. Nu m-a plătit…

Apoi am făcut cunoștiință cu zicala comunist evoluționistă, munca l-a făcut pe om. Aveam un coleg inginer care spunea același lucru făcînd o mică, dar semnificativă pauză pentru a adăuga… animal! Plătită destul de bine în raport cu prețurile din 1970 munca îți aducea satisfacții, dar în anii 1980 se inventaseră alte criterii de calcul, așa că mergeam acasă cu jumătate de salar că nu s-au realizat indicatorii, adică planul. De parcă eu nu îmi îndeplineam sarcinile de serviciu, stăteam sub privirile șefului și mă duceam de-a moaca la serviciu. Gîndire de birocrat comunist.

Cert că mult trîmbițata exploatare din vremea regimului burghezo-moșieresc ne-a ajuns și pe noi în socialismul victorios la orașe și sate, cînd tocmai se preconiza trecerea la visul de aur al întregii omeniri, comunismul. Nu știa omenirea că visul ăsta venea din apocalipsa și era inspirat de cetatea pavată cu aur.

Prin anii de avînt al orînduirii socialiste se cînta un cîntec al partizanilor, Bella ciao. Era în manualele de muzică de clasa a VI-VII-a. Am scotocit după el și ce am aflat?

Că de fapt acest cîntec este un cîntec al proletarului (din agricultură probabil) supravegheat de un șef înarmat cu o bîtă și în final exprimă speranța că va veni o zi în care toți să muncească liberi. Miroase a comunism, dar și a rai. Adică un cîntec de stînga.

 Alla mattina appenna alzata/ O bella ciao, bella ciao, bella ciao ciao ciao/Alla mattina appena alzata/In risaia mi tocca andar.

 E fra gli insetti e le zanzare/ O belle ciao, bella ciao, bella ciao ciao ciao/ E fra gli insetti e le zanzare/ Duro lavoro mi tocca far. 

 Il capo in piedi col suo bastone/ O bella ciao, bella ciao, bella ciao ciao ciao/ Il capo in piedi col suo bastone/ E noi curve a lavorar. 

 O mamma mia, o che tormento,/ O bella ciao, bella ciao, bella ciao ciao ciao/ O mamma mia, o  che tormento/ Io t’invoco ogni doman. 

 Ed ogni ora che qui passiamo,/ O bella ciao, bella ciao, bella ciao ciao ciao,/ Ed ogni ora che qui passiamo/ Noi perdiam la gioventù.

 Ma verrà un giorno che tutte quante/ O bella ciao, bella ciao, bella ciao ciao ciao/ Ma verrà un giorno che tutte quante/ Lavoreremo in libertà.

Apoi cîntecul a fost adaptat politic după ce fasciștii au pus mîna pe putere în Italia. În locul supraveghetorului cu bîta apare invadatorul, patrizanii, moartea în lupta pentru libertate, pentru că decît un cîine în lanț, mai bine mori luptînd ca un leu. Libertatea inspiră.
Una mattina, mi son alzato/Oh bella ciao, bella ciao, bella, ciao, ciao, ciao!/Una mattina, mi son alzato/E ho trovato l’invasor
Oh, partigiano, portami via!/ Oh bella ciao, bella ciao, bella, ciao, ciao, ciao!/ Oh, partigiano, portami via!/Ché mi sento di morir
E se io muoio da partigiano/ Oh bella ciao, bella ciao, bella, ciao, ciao, ciao!/ E se io muoio da partigiano/Tu mi devi seppellir
E seppellire lassù in montagna/ Oh bella ciao, bella ciao, bella, ciao, ciao, ciao!/E seppellire lassù in montagna/Sotto l’ombra di un bel fior
Tutte le genti che passeranno/ Oh bella ciao, bella ciao, bella, ciao, ciao, ciao!/Tutte le genti che passeranno/Mi diranno „Oh, che bel fior”
È questo il fiore del partigiano/ Oh bella ciao, bella ciao, bella, ciao, ciao, ciao!/ È questo il fiore del partigiano/Morto per la libertà

Traducere

Într-o dimineață, m-am trezit/ Oh bella ciao, bella ciao, bella, ciao, ciao, ciao!/Într-o dimineață m-am trezit/Și am găsit invadatorul

O, partizane, du-mă de aici/Oh bella ciao, bella ciao, bella, ciao, ciao, ciao!/O, partizane, du-mă de aici/Pentru că simt că mor

Iar dacă eu mor ca partizan/Oh bella ciao, bella ciao, bella, ciao, ciao, ciao!/Iar dacă eu mor ca partizan/Tu trebuie să mă îngropi

Și să mă îngropi, acolo sus pe munte/Oh bella ciao, bella ciao, bella, ciao, ciao, ciao!/și să mă îngropi, acolo sus pe munte/La umbra unei frumoase flori

Toată lumea care va trece/Oh bella ciao, bella ciao, bella, ciao, ciao, ciao!/Toată lumea care va trece/Îmi va zice „Ce floare frumoasă”

Aceasta e floarea partizanului/ Oh bella ciao, bella ciao, bella, ciao, ciao, ciao!/Aceasta e floarea partizanului/Care a murit pentru libertate.

Același cîntec a fost cîntat de participanții la mișcarea „Occupy Wall Street,” de manifestanții din Piața Taksim din Istambul. Pe cînd și de manifestanții din România? Că doar n-o fi greu!