Scurgerea timpului şi desfăşurarea evenimentelor (3)


Luni ora 19 ne-am strîns la adunarea baptistă din Cicir comitetul, păstorul, încă trei fraţi şi subsemnatul. Din partea comunităţii au sosit păstorii Romică Iuga, Bozianu şi Teo Baltă. După ce am fost apostrofat că nu am răspuns apelurilor pastorului Onisim Mladin (eu cînd vreau să găsesc pe cineva mă uit în cartea de telefon sau întreb un prieten şi nu exîstă sănu îl găsesc dacă chiar vreau) şi că şi la Oradea am creat probleme, după cum afirma Romică Iuga (ceea ce confirmă încă o dată că acolo chiar erau probleme), pastorul Vasile Mich a deschis ostilităţile. În prealabil ni s-a spus că ei s-au autosesizat că există o situaţie de criză menţionată de pastor în urmă cu mai mult timp.

Pe mine şi pe Florin Lucaci, ne-a făcut pachet, aşa că de aici încolo ne-am auto-intitulat fraţii „Eugenia” – după celebrul biscuite cu acelaşi nume compus din doi biscuiţi între care s-a introdus o cremă. Acuzaţiile pastorului la adresa mea (le las pe cele la adresa lui Florin Lucaci pe seama lui) au variat de la ereziile de pe blog şi din ultima mea predică, pînă la conspirarea de un an încoace la subminarea autorităţii sale, la dezacordul faţă de cele 18 puncte la care trebuie să se conformeze un membru al bisericii sale (iniţial a susţinut că cei ce nu se conformează trebuie să plece din biserică, apoi s-a revenit, probabil că diavolul i-a spus să lase ştaketa mai jos) şi altele de acest gen. De menţionat că acuzaţiile au intervenit după ce, conform celor menţionate de păstor, de ceva timp în biserică începuse deja o trezire spirituală. No comment!

În toată pledoaria sa pastorul nu a adus o singură dovadă sau un martor pentru acuzaţiile sale fanteziste. Toţi fraţii prezenţi au fost audiaţi, Vasile Mich şi un alt frate părăsind mai devreme adunarea pentru a pleca la serviciu. De remarcat că în lipsa pastorului atmosfera a devenit mult mai relaxată.

După circa trei ore de discuţii aprinse trimişii comunităţii baptiste au constatat că nu e vorba de păcate sau alte lucruri grave, ci de cu totul altceva. Ei au plecat recomandînd ca Vasile Mich, Florin Lucaci şi Alexandru Nădăban să nu mai predice în perioada următoare (urma Paştele), comunitatea urmînd să trimită pe altcineva. S-a mai recomandat ca grupul de rugăciune de luni să se întrunească doar la „biserică”.

Ce credeţi că a mai urmat?