Pozitiv, negativ, neutru

Pe vremea regimului comunist cei mai buni – în primii două zeci de ani – au fost ruşii şi sovieticii. Apoi noi, dar comunişti. Din 65 noi eram ză top ov ză top, aşa că nu ne mai păsa de nimeni. Pînă prin anii 80 n-ai prea găsit aspecte negative-n societate. Totul era progres, plan îndeplinit, depăşit. Ne miram şi noi cît eram de buni. Pe locul doi în lume după Taiwan la investiţii?

Trăiam liniştit. Mai scîrţia pe ici, pe colo, dar în alte părţi era mai rău. Unde mai pui că nici nu trebuia să-ţi baţi capul cu locuinţa, giobul şi multe altele. Mai făceau unii vreo trăznaie, dar presa tăcea mîlc. Miliţia, poliţia poporului, mai afişa pe nişte panouri eroii ceva mai ghinionişti. Dar viaţa era previzibilă. Nu te prea durea capul dacă nu ieşeai în evidenţă şi te mulţumeai cu ce se găsea. Dar puteai să fii şi ambiţios.

Şi după reapariţia capitalismului redefinit de linia a doua a PCR ce preluase puterea, totul s-a schimbat. Am văzut cît de prăpădiţi, învechiţi, demagogi şi înguşti eram. Ne-a invadat negativismul de toate felurile. politic, financiar, material, cultural, religios, armat – sau mai bine-zis, dezarmat – naval, educaţional, bişniţar, etc, fără număr, fără număr. Şi de atunci şi de acolo n-am prea ieşit.

Ba acum suntem super specializaţi. Ca să nu ne pierdem mudul negativ avem tot mai multe şi lungi emisiuni de ştiri şi dezbateri politice. Înjurăm cum n-am mai înjurat. Fărăm cum n-am mai furat. Minţim cum nu s-a mai minţit. De parcă mîine vine sfîrşitul lumii! Cine ştie, poate chiar vine! Dar în esenţă, dacă afli ceva nou, este ceva rău. Răutatea se propagă cu viteza luminii şi se diseminează la fel de rapid. De ce facem asta? Pentu simplul motiv că vrem să dăm tuturor de ştire că spre deosebire de ăia răii – despre care vă aduc vestea – eu, eventual noi, sunt, suntem cei buni.

Şi atunci ne mai mirăm că unora le place că mai demult era bine? Însă ce facem acum este mai important. Cum ieşim din marasmul negativului? Colectiv nu se poate atîta timp cît ţara asta este dominată de indivizii ce o tratează nişte satrapi. Adică avînd putere să decidă după bunul lor plac în multe probleme ce ne privesc direct.

Să devenim neutri nu cred c-ar fi o soluţie. Asta ar însemna să devenim indiferenţi. N-ar trebui să aşteptăm venirea unei figuri providenţiale care să ne scape. S-ar putea să facem greşeala de a proiecta această calificare asupra unei presoane ce în cele din urmă s-ar dovedi un alt Ceauşescu.

Influența știrilor pozitive, negative și neutre poate varia în mod semnificativ în funcție de diverși factori, inclusiv psihologia individuală, contextul societal și modelele de consum media. Iată câteva moduri în care fiecare tip de știri poate avea un impact asupra indivizilor și a societății:

1. Știri pozitive:

• Bunăstarea emoțională: Știrile pozitive pot ridica moralul, pot evoca sentimente de fericire, speranță și inspirație și pot contribui la bunăstarea emoțională generală.
• Motivație și reziliență: Știrile pozitive îi pot motiva pe indivizi să acționeze, să urmărească obiective și să își mențină rezistența în fața provocărilor.
• Coeziunea socială: Știrile pozitive pot consolida legăturile sociale prin promovarea unui sentiment de comunitate, cooperare și valori comune.
• Beneficii pentru sănătate: Cercetările sugerează că expunerea la știri pozitive poate avea beneficii pentru sănătatea fizică, cum ar fi reducerea nivelului de stres și îmbunătățirea sănătății cardiovasculare.

1. Știri negative:

• Impact emoțional: Știrile negative pot induce sentimente de teamă, anxietate, tristețe, furie sau neputință, ceea ce duce la stres emoțional și stres psihologic.
• Percepția riscului: Știrile negative se concentrează adesea pe amenințări, riscuri și conflicte, ceea ce îi determină pe indivizi să perceapă lumea ca fiind mai periculoasă sau mai instabilă decât ar putea fi în realitate.
• Efecte cognitive: Expunerea excesivă la știri negative poate contribui la apariția unor prejudecăți cognitive, cum ar fi prejudecata negativității, în care indivizii acordă mai multă atenție informațiilor negative și trec cu vederea conținutul pozitiv sau neutru.
• Schimbări comportamentale: Știrile negative pot influența comportamentele, cum ar fi comportamentul evitant, neîncrederea sau vigilența sporită, ce pot avea un impact asupra interacțiunilor sociale și a procesului decizional, ridică nivelul stresului şi produce o cantitate ridicată de cortizol, hormonul de stres.
• 3.Știri neutre:
• Echilibru informațional: Știrile neutre oferă informații factuale fără prejudecăți emoționale semnificative, permițând indivizilor să își formeze perspective echilibrate și să ia decizii în cunoștință de cauză.
• Înțelegere contextuală: Știrile neutre oferă context și analiză, ajutându-i pe indivizi să înțeleagă probleme și evenimente complexe într-o manieră cuprinzătoare.
• Încredere în mass-media: Sursele de știri neutre prioritizează adesea acuratețea și obiectivitatea, contribuind la încrederea publicului în jurnalism și în integritatea mass-media.
• Procesarea cognitivă: Știrile neutre pot facilita gândirea critică și procesarea cognitivă prin prezentarea informațiilor într-un mod clar, logic și neinflamator.
• În general, influența știrilor pozitive, negative și neutre se extinde dincolo de percepțiile individuale pentru a modela discursul public, dinamica socială și atitudinile colective față de diverse probleme și evenimente. Consumul echilibrat de media, gândirea critică și educația mediatică sunt esențiale pentru a naviga în peisajul divers al acoperirii știrilor.