Poveste fără de sfârşit sau cum începe-o zi normală


Winnie-the-Pooh HD Wallpapers

Ne fugăream prin pădure. Era un fel de v-ați-ascunselea verișoară cu țară-țară vrem ostași! Era un hai total. Dar Aiurel își pierdu din nou coada. Era oare ceva genetic? Ceva ce ținea de educația primită? Mai degrabă de lipsa ei. Era inadmisibil să-ți pierzi coada! Vi-l închipuiți pe Tigru fără coadă? Imposibil.

Aiurel, Tigru și Winnie făcură fețe lungi. Purceluș își ascunse boticul între urechi. Erau vizibil deranjați de această sirenă ce suna aiurea-n pădure. O fi apărut un personaj nou? Ei, aș! Era sirena de pe Titanic. Adică de pe telefonul meu, botezat Titanic. Scufunda-s-ar! Fatidica oră 6.30 dimineața. Raiz ănd șain!

Dezambalarea, spălarea, ferchezuirea, re-ambalarea, împachetarea, îmbarcarea și plecarea. La muncă nu la mâna-ntinsă, tovarăși. Adică domni, că tovarășii s-au capitalizat. Vechii proletari sunt noii proletari, vechii comuniști sunt noii capitaliști. După cum vechii securiști sunt noii… Hai la lupta cea mare, rob cu rob să ne unim… suna Internaționala și ce adevărat sună și azi. Era un cântec global înainte de geneza globalizării.

Rugăciunea din mașină, așa ca de o nouă zi, cu Doamne ajută-ne, Doamne ferește-ne și Doamne care-o fi treaba noastră azi. Invariabil despre vreme, mașina care ținea drumul și drumul care ținea gropile. Aici sunt banii dumneavoastră. Mai bine-ar fi fost în portmoneul neveste-mi!

Suta până la primul STOP. Transformat în cedează trecerea și gata. Redresare pe contrasens sub farurile, claxonul și multă anatomie străină și autohtonă. Domle, nu poți să conduci mai sportiv că te agresează cu vocabularul șoferii ăștia de TIR. Ce-or fi citit când erau mici? Culegere de texte suburbane, ediția pentru ochișori micuți? În curând coloană de coloană, așa că stăm cuminți. Azi e joi, deci cu câțiva kilometri mai la vale becurile și avertizarea sonoră a barierei concurează cu orga de lumini a discotecii locale.

Spre nemulțumirea participanților la traficul înlemnit trec ca la defilare prin stânga, pe banda din sensul opus acum goală ca fata de la pagina 5 a ziarului Ziua. Doar că eu nu sunt nici fată, nici gol. Sunt impertinent sau vorba șefei, am tupeu. În engleză to peu sau toopeoo. Ca să calmez coloana isterizată fac la stânga, dispărând spre firmă.

Firma mea cu care din când mai îmi dau în cap. Nu de alta, dar aşa se spune, nu se face. Şi aşa începe o nouă zi…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s