sursa: http://www.brokenfollower.com/happy-holy-ween/
Ca un veritabil post de Halloween, e postat la miezul nopții. Ca un veritabil Crăciun, Paște și Valentine’s Day, Halloweenul, o altă sărbătoare în stilul carnavalului dinaintea sărbătorilor catolice s-a betonat în cultura noastră neaoș. Mai ales pe la orașe.
Tați și țate, mame și mamaie, copii și copile, toți se schimonosesc de sărbătoare urîndu-și Halloween fericit.
Pînă azi n-am avut probleme cu Halo ăsta. Azi am zis să văd un film. Cum pînă la proiecție mai era vreme, m-am abătut pe la Cărtărești. Am făcut abstracție de tipele mascate la intrarea molului. N-am putut face de caserița cinemaului ce avea un ochi negru și era albă ca varul, cu un costum asortat. Am întrebat-o dacă în ultimul timp a văzut-o vreun doctor. La Cărtă mi-am căutat Andre Malreaux cu textele depre Rusia, apoi am dat de V. Suvorov și Îmi retrag cuvintele.
Deodată zgomote ciudate. La început nu știam ce e. Eram intrigat. Nu de Stalin. Nici de Jukov. Era cîte-un urlet acompaniat de urlețișoare de copilași. Era un mascul fioros la voce cu un cor de kinderi ce se voiau fioroși. Cînd ridicam privirea mă intersectam din cînd în cînd ba cu un drac cu coarne roșii, ba cu o un accidentat casnic ce nu-și putea scoate tomahawkul din scăfîrlie și îi fierbeau creierii de-i dădeau p-afară. În tot cazul, lume bună!
Mă deranjau de la citit? Poate de la liniștea de altădată a Cărtăreștilor sau auzul meu era prea sensibil dat fiindu-mi vîrsta, chimoterapia și numărul mic la sandale? N-am putut să precizez exact…
Cert era că în afara deranjului ancestral și cultural față de o sărbătoare de import, mai era ceva. Dincolo de consumerismul ieftin, de snobismul en gross și en detaille, mi se părea ceva cu totul demonic. Mie? Culmea!
Cred c-am îmbătrînit!
M-am săturat de monștri, monstruleți și monstrulețe, vrăjitoare, draci, drăcoaice, morți vii, evadați din ambulanțe și auto-utilitare smurd, urări de sărbătoare morbidă de parcă s-au deschis mormintele înainte de vreme.
Nu, Cristos n-a revenit, morții n-au înviat. Cu toate astea s-au găsit amatori care să trăiască barem pentru o zi pe cealaltă lume. S-au hotărît să ne tormenteze ochii, conștiința, convingerile și binențeles simțul esteticului.
La domeniul critici zic eu, stăm prost. Catolicii atenționează că dracu-i la ușă. La noi ba. La păcăliți ba. la Armata salvării ba. Noroc cu Putin ăsta că mai bagă frica-n noi, dar dacă continuă așa prost în Ucraina, în curînd vom deveni imuni. Cine știe, poate la alegeri o să fie cîțiva români patrioți ce vor trece în locul candidaților printați pe buletinul de vot numele lui Țepeș ca să încununăm sărbătoare asta într-o veritabilă tradiție românească. Băiatu ăsta are și mutră, are și pădurea de țepe și noi avem și motivul: vrem să stîrpim corupția.
Dar de ce nu începem cu cea a sufletului?